vineri, 31 decembrie 2010
Ultime ganduri din an..
Timpul alearga spre linia de sosire, spre final, si nu mai am ce sa fac. El castiga, iar eu am mai pierdut un an pretios din viata.Spun am mai pierdut, privind in interiorul inimii mele, in care abia daca se disting unele schimbari ..in bine. Tot mereu este loc de mai bine, mai frumos, mai bun,mai rabdator, mai iertator, mai ingaduitor, mai intelept,mai recunoscator.Da totdeauna..mai ramane loc, dar nu mai ramane timp si simti neputinta si cu un gust amar, pe care il vei purta inca un an.
Simplu bilant de 2010: am castigat dar am si pierdut. Mai bine nu castigam nimic.. decat sa fi pierdut..ce am pierdut.
Mi-a ramas insa, speranta in El, asa ca voi astepta in liniste, anul pe care multi il intampina cu surle si trambite...Eu voi astepta in tacere gandindu-ma la binecuvantarile lui Isus care vor fi pe masura dragostei Lui. Nici nu voi mai plinge, ci imi voi agata privirile de frumusetea stelelor, murmurand o ruga auzita doar de mine si EL. Gata.cred ca aud deja pasi grabiti..ce se apropie !
Este 2011, noul an. Eu sunt tot cea veche..
miercuri, 29 decembrie 2010
LA MULTI ANI VOUA PRIETENII MEI
Aceasta melodie este o dedicatie primita de la Lidia Fiica mea [ cea din mijloc, care poarta o jacheta maron cu floricica roza in piept ]
MULTUMESC LIDIA DRAGA MAMEI !
Daruiesc aceasta melodie prietenilor ce vor pasi aici. LA MULTI ANI TUTUROR cu iubire din IUBIRE..
MULTUMESC !
Se apropie finalul acestui an.Pentru mine, cu unele exceptii , a fost un an benefic.Nu intru in amanunte ci doar vreau punctez cate ceva..
Din toate realizarile bucuria maxima, nesperata aproape, este bineinteles aparitia celor doua volume din Amprente Literare, in care am si eu partea mea de poezie.
Pentru acest vis implinit MULTUMESC-
Lui Dumnezeu, pentru haruri!
Geaninei si lui Cristian Lisandru, pentru tot ce fac cu inima mare pe Amprente Literare!
Copiilor mei care ma sustin!
Colegilor de pe Amprente!
luni, 27 decembrie 2010
Sărbătoare!
La mulţi ani Ştefy draga mea!
Atenţie! Azi am trimis spre tine,o căruţa cu gânduri bune,încărcate cu iubire din IUBIREA LUI şi un coş cu flori !
Până la primăvară, banca noastră ne va aştepta cuminte şi răbdătoare...
Unde este durere, îţi doresc pace şi fericire.
Unde sunt îndoieli personale, îţi doresc alegerea perfectă.
Unde este obosealã sau blazare, îţi doresc înţelegere, rãbdare şi puteri reînnoite..
Unde este fricã, îţi doresc iubire şi curaj.
Nu uita! CINEVA acolo sus te iubeşte!
miercuri, 22 decembrie 2010
O noapte sfântă binecuvântată!
Am pornit la colindat şi sper să vă placă minunea de colind.
Ascultaţi ceva, ce mai rar se poate auzi în ajun de Craciun!
Acest colind este pentru toţi prietenii mei, aşa ca de la inimă la inimă. Vă doresc să-l aveţi invitat de seamă pe Isus Hristos, Fiul Preaiubit al lui Dumnezeu, care într-o noapte preasfiinţită s-a coborât la noi pentru-că ne-a iubit mult.
Ascultaţi ceva, ce mai rar se poate auzi în ajun de Craciun!
Acest colind este pentru toţi prietenii mei, aşa ca de la inimă la inimă. Vă doresc să-l aveţi invitat de seamă pe Isus Hristos, Fiul Preaiubit al lui Dumnezeu, care într-o noapte preasfiinţită s-a coborât la noi pentru-că ne-a iubit mult.
elena marin alexe
O noapte sfanta, binecuvantata
Isus in iesle umil s-a nascut
In lumea de pacate framantata
Mantuitorul azi s-a coborat
Speranta-n sufletul trudit rasare
A zorilor lumini ne straluceste.
Refren:
Ingenunchiat, e ceru-n sarbatoare
Multimi de ingeri azi il preamaresc
Multimi de ingeri azi il preamaresc.
Condusi de stea spre ieslea Lui saraca
Si noi ca magii adanc ne smerim
Vrem darul nostru pruncului sa placa
Intreaga viata Lui o daruim
El rege-al regilor sta intr-o iesle
Simtind din plin necazul nostru greu.
Refren:
Glorie Lui, El printre noi traieste
Si chiar in iesle El e Dumnezeu
Si chiar in iesle El e Dumnezeu.
Ne-a aratat iubirea-i jertfitoare
Cu pace El a venit pe pamant
Nu vor fi robi nici lanturile-amare
Nici asuprire-n al Sau nume sfant
Cantari de multumire sa-I aducem
Slavitu-i nume vesnic sa-l cinstim.
Refren:
El este Domn Hristos in veci e rege
Iubirea, slava Lui o preamarim
Iubirea, slava Lui o preamarim .
marți, 21 decembrie 2010
Povestea mea
Intr-un oraş la poalele unui deal, trăia o familie bogată, dar tare nefericită. De mulţi ani îşi doreau un copil, dar visul lor întârzia să devină realitate. Ei însă nu îşi pierduseră nadejdea şi aşteptau.
Într-o zi dorinţa le fu împlinită si avură un copilaş tare frumos, care le împlini viaţa în sfârşit.
Într-o zi dorinţa le fu împlinită si avură un copilaş tare frumos, care le împlini viaţa în sfârşit.
Plini de bucurie, hotărâră să dea o petrecere la care să invite pe toţi prietenii şi cunoştinţele lor. Zis şi făcut.
Urmară zile obositoare de alergare şi muncă, deoarece totul trebuia să arate perfect, după rangul copilului. Când totul fu gata îşi anunţară prietenii, sa vină şi să petreacă împreună bucuria naşterii fiului lor.
Casa arăta ca un palat plin de lumini şi miresmele bucatelor te dădeau gata..
Invitaţii începură să sosească pe rând şi în curînd nici cuierul nu mai putea fi folosit de mulţimea hainelor aşa ca, musafirii işi puseră hainele pe unde se nimerea sa fie loc.
Petrecerea începu in aplauzele musafirilor exuberanţi şi ţinu până după miezul nopţii.Dansul şi muzica, totul le era pe plac. Platourile cu fripturi, sărmăluţele aburinde, răciturile si cozonacii, dispărură de pe mese lăsând loc tortului uriaş, care era făcut în cinstea noului născut. După ce lumânărelele fură aşezate şi aprinse şi-au adus aminte că trebuie să aducă şi copilul să fie admirat de musafiri şi să i se cânte - Mulţi ani trăiască.
Mama plecă să aducă copilul dar se întoarse repede înfricoşată că nu-l găsea pe nicăieri.Atunci speriat plecă şi soţul s-o ajute.Totul fu zadarnic.Copilul era de negăsit spre disperarea parinţilor care se învinuiau reciproc, pentru lipsa de interes arătată fiului lor. Începură si musafirii să caute prin casă si într-un târziu, copilaşul fu găsit mort, sufocat de maldarul de haine al invitaţilorcare acum se scuzau şi părăseau casa pe rând..
Au înţeles prea târziu că au dat mai multă cinste musafirilor, decât celui sarbatorit şi în loc de bucurie, au cules lacrimi şi regrete.
Asta a fost povestea mea şi vă las să meditaţi la ea. Eu mă grăbesc , deoarece stând aici cu voi la povesti, am rămas în urmă cu pregătirile pentru sărbătoarea de Crăciun, sau mai bine zis "Naşterea Domnului", aşa cum ţin minte că ziceau părinţii mei....
Vă invit să nu uitaţi de Cel sărbătorit!
Vă invit să nu uitaţi de Cel sărbătorit!
elena marin alexe
luni, 20 decembrie 2010
sâmbătă, 18 decembrie 2010
Timpul iertării
Poate că o să vă mire pe unii postarea mea de azi, poate nu.
Mai sunt câteva zile până vom intra cu toţii în iureşul sărbătorilor de iarnă şi aş dori, să vă împărtăşesc vouă, celor ce sunteţi cititori pe aici, câteva gânduri, doar câteva..
Se împlinesc 2 ani de activitate pe 'Hai la plimbare". Nu ştiu dacă tot ce am scris şi am prezentat aici v-a fost pe plac. Am dorit să fiu eu însămi şi sper ca am reuşit. însă adevărul uneori doare şi fără să-mi doresc asta , cred că am supărat pe unii dintre cei ce mi-au calcat pragul virtual. Îmi pare rău. Nimeni nu-i perfect.Vă apreciez pe toţi pentru tot ce faceţi pe blogurile voastre. Anunţ pe această cale că, am iertat acele persoane care voit mi-au lăsat comentarii pline de obscenităţi şi răutăţi...Nu port pică nimanui, dar prefer să stau departe de ei, pentru minima protecţie si acesta este şi motivul pentru care am activat cenzura pe blogul meu. O dovadă certă, că am iertat, este şi retragerea unui articol din blogul meu, destul de controversat: "Pluriblogări sau bolnavi" care se pare, a rănit cel puţin două persoane, care s-au simţit avizate. La rândul meu le cer iertare., tuturor celor pe care i-am supărat în acest an, în lumea reală sau în virtual.
Doresc să păşesc în marea sărbătoare a Naşterii Domnului cu sufletul trecut prin sângele purificator al Domnului Isus Cristos, pentru-ca bucuria mea să fie deplină.
Nu uitaţi: ESTE TIMPUL IERTĂRII! Isus este Domnul Păcii!
Vă doresc tuturor Sărbători Fericite!
vineri, 17 decembrie 2010
Presimţământul
Dacă e vineri "Hai la plimbare" la braţ cu poezia!
A. PĂUNESCU
A. PĂUNESCU
Va veni iarna, miroase a fulg, -
Ţăranii pun lemne-n şoproane,
Şi sfinţii din mistice taine se smulg
Şi încarunţesc în icoane.
Va veni iarna, la munte fac foc
Muntenii uitaţi de guverne,
Ei care nu au nici salarii, nici loc,
Ci doar existenţe eterne.
Va veni iarna şi apele curg
Tragând dupa sine obârşii
Şi-n scurtele zile cu vânăt amurg
La geamuri de case bat urşii.
Va veni iarna curat şi rapid,
Un rug pe sub brume se stinge
Şi gura spre cer daca vreau s-o deschid
Aş spune, dar gura mea ninge.
Va veni iarna, iubito, e frig,
Un frig ce spre cergă nu mană,
Atâta mai pot să te rog şi să strig,
Dă-mi aspra mănuşă de lână.
Va veni iarna, ba nu, a venit,
Căldura eu n-o voi găsi-o,
Ci trist am să plec, gârbovit, ostenit,
Prin munţii ce cantă : Adio !
Ţăranii pun lemne-n şoproane,
Şi sfinţii din mistice taine se smulg
Şi încarunţesc în icoane.
Va veni iarna, la munte fac foc
Muntenii uitaţi de guverne,
Ei care nu au nici salarii, nici loc,
Ci doar existenţe eterne.
Va veni iarna şi apele curg
Tragând dupa sine obârşii
Şi-n scurtele zile cu vânăt amurg
La geamuri de case bat urşii.
Va veni iarna curat şi rapid,
Un rug pe sub brume se stinge
Şi gura spre cer daca vreau s-o deschid
Aş spune, dar gura mea ninge.
Va veni iarna, iubito, e frig,
Un frig ce spre cergă nu mană,
Atâta mai pot să te rog şi să strig,
Dă-mi aspra mănuşă de lână.
Va veni iarna, ba nu, a venit,
Căldura eu n-o voi găsi-o,
Ci trist am să plec, gârbovit, ostenit,
Prin munţii ce cantă : Adio !
joi, 16 decembrie 2010
Elena Alexe
Acesta este un dar pe care mi l-a facut Stefania si la care tin foarte mult. Sunt o parte din lucrarile mele.
Multumesc Stefy draga mea , pentru frumoasele clipe daruite langa o ceasca de cafea, sub mangaierea salciei verzi.
marți, 14 decembrie 2010
Ioan Ghiuri Pascu
Nu dureaza decat cateva secunde.Ascultati ce ne spune actorul in acest sfarsit de an.
Poate o sa vi se para important, poate nu.Astept parerile voastre sincere!
Poate o sa vi se para important, poate nu.Astept parerile voastre sincere!
Alimente medicament
|
sâmbătă, 11 decembrie 2010
Graiul colindelor
Plânge cerul stele dalbe
Pomii şi le-agată-n salbe
Inima larg se deschide
Este vremea de colinde
Căci din vremuri ce-au apus
Am primit un dar de sus
Bucuria ne-nconjoară
Azi Domnul Isus coboară
Cântă cerul şi pământul
Căci s-a întrupat Cuvântul
Din Iubire cu iubire
Aşteptat de omenire
Pe sub cerul înstelat
Timpul e de colindat
Printre fulgii jucăuşi
Pomii şi le-agată-n salbe
Inima larg se deschide
Este vremea de colinde
Căci din vremuri ce-au apus
Am primit un dar de sus
Bucuria ne-nconjoară
Azi Domnul Isus coboară
Cântă cerul şi pământul
Căci s-a întrupat Cuvântul
Din Iubire cu iubire
Aşteptat de omenire
Pe sub cerul înstelat
Timpul e de colindat
Printre fulgii jucăuşi
Domnul bate pe la uşi
Vestea bună se porneşte
Alb alai o însoţeşte
Cerul plânge-n fulgi de nea
Şi-mi atinge inima
elena marin alexe
Etichete:
Elena Marin Alexe,
poezie
joi, 9 decembrie 2010
Feerie de iarnă
Ninge tăcut peste satul ce stă amorţit ireal
Şi curg bobiţele albe feeric dansând prin astral
Ţărâna-ngheţată sub lună le este patul şi tihna
Dar jocul frenetic prin alb nu mai cunoaşte odihna
Ascult suflarea lor vie în zori când stelele-apun
Să-şi lepede chipul lucind cuminte-n oglinda de scrum
Abia cuprind cu privirea basmul difuz de-afară
Şi-aproape simt cum pe umeri tainică ziua coboară
Şoptind aşez rugăciunea cuminte pe-altarul de nor
Iar ochii se-anină de cer cu lacrimi cernute uşor
Şi curg bobiţele albe feeric dansând prin astral
Ţărâna-ngheţată sub lună le este patul şi tihna
Dar jocul frenetic prin alb nu mai cunoaşte odihna
Ascult suflarea lor vie în zori când stelele-apun
Să-şi lepede chipul lucind cuminte-n oglinda de scrum
Abia cuprind cu privirea basmul difuz de-afară
Şi-aproape simt cum pe umeri tainică ziua coboară
Şoptind aşez rugăciunea cuminte pe-altarul de nor
Iar ochii se-anină de cer cu lacrimi cernute uşor
elena marin alexe
Etichete:
Elena Marin Alexe,
poezie
marți, 7 decembrie 2010
Marin Gheorghe un învingător!
[povestire adevarata]
Pe drept cuvant se poate numi învingator.
Dupa 7 ani grei de suferiţă şi incertitudini, luptându-se cu deznădejdea şi neputinţa la propriu, speranţa i-a fost răsplătită şi a primit cea mai mare dovada de dragoste pe care o poate primi cineva. Soţia sa i-a donat un rinichi şi astfel cei doi soţi au devenit " unul" la propriu. Peste noi cei din familie vestea a facut linişte.Nu aveam cuvinte să mai spunem ceva. Transplantul a avut loc la Cluj-Napoca in anul 2007. De curând s-au împlinit 3 ani. Dar suferinţa anilor trecuţi nu l-a învins ci l-a determinat să lupte pentru drepturile transplantaţilor din Banat şi astfel a demonstrat încă o dată că este un învingător. Acum, reprezintă interesele transplantaţilor în calitate de Vicepreşedinte în Asociaţia Transplantaţilor din Vest
El, este fratele meu drag şi mă bucur nespus pentru el! În foto. este cel din dreapta cu bulina verde.
Citiţi o parte din interviul pe care l-a acordat reporterilor, cu prilejul constituirii A B T din Vest Timisoara
"Eu am făcut dializă circa şapte ani şi ştiu cum e. În ziua tratamentului nu eşti bun de nimic. De trei ori pe săptămână eram la spital. Mai intervine şi componenta psihică. Pe toată durata tratamentului nu am urinat nici măcat o dată, deşi mental îmi venea să merg la baie. De când am făcut transplant de rinichi sunt alt om. Unii dintre noi, o dată cu rinichiul, au căpătat şi unele din apucăturile donatorilor. Astfel, avem pe cineva care râde tot timpul, iar altul nu îşi poate începe ziua fără o ceaşcă de cafea, deşi înainte nu era băutor de cafea decât ocazional. Când am auzit de cazul lui Eleodor Cerbu, i-am sărit în ajutor imediat", ne-a mărturisit Gheorghe Marin, prim-vice preşedinte al Asociaţiei Beneficiarilor de Transplant din Vest Timişoara.
[Interviu preluat din publicaţia Renaşterea Banaţeana].
Dragul meu Geluc, aş vrea să mai adug ceva, foarte important, deşi am lăsat la urmă..Nu uita nici o clipă ce dragoste ţi-a arătat Domnul ! Câţi oameni se pot lăuda cu asemenea dar de viaţă ?
Îţi doresc să rămâi printre cei recunoscători şi credincioşi până în ultima clipă a vieţtii primite ca dar.
Dumnezeu să te binecuvânteze învingătorule! Aceleaşi urări şi ţie scumpa mea cumnată Anika, "sârboaica" mea cu suflet de înger!
Vă doresc Sărbători Fericite alături de copii şi de SARA, frumoasa voastră nepoţică!
Pe drept cuvant se poate numi învingator.
Dupa 7 ani grei de suferiţă şi incertitudini, luptându-se cu deznădejdea şi neputinţa la propriu, speranţa i-a fost răsplătită şi a primit cea mai mare dovada de dragoste pe care o poate primi cineva. Soţia sa i-a donat un rinichi şi astfel cei doi soţi au devenit " unul" la propriu. Peste noi cei din familie vestea a facut linişte.Nu aveam cuvinte să mai spunem ceva. Transplantul a avut loc la Cluj-Napoca in anul 2007. De curând s-au împlinit 3 ani. Dar suferinţa anilor trecuţi nu l-a învins ci l-a determinat să lupte pentru drepturile transplantaţilor din Banat şi astfel a demonstrat încă o dată că este un învingător. Acum, reprezintă interesele transplantaţilor în calitate de Vicepreşedinte în Asociaţia Transplantaţilor din Vest
El, este fratele meu drag şi mă bucur nespus pentru el! În foto. este cel din dreapta cu bulina verde.
Citiţi o parte din interviul pe care l-a acordat reporterilor, cu prilejul constituirii A B T din Vest Timisoara
"Eu am făcut dializă circa şapte ani şi ştiu cum e. În ziua tratamentului nu eşti bun de nimic. De trei ori pe săptămână eram la spital. Mai intervine şi componenta psihică. Pe toată durata tratamentului nu am urinat nici măcat o dată, deşi mental îmi venea să merg la baie. De când am făcut transplant de rinichi sunt alt om. Unii dintre noi, o dată cu rinichiul, au căpătat şi unele din apucăturile donatorilor. Astfel, avem pe cineva care râde tot timpul, iar altul nu îşi poate începe ziua fără o ceaşcă de cafea, deşi înainte nu era băutor de cafea decât ocazional. Când am auzit de cazul lui Eleodor Cerbu, i-am sărit în ajutor imediat", ne-a mărturisit Gheorghe Marin, prim-vice preşedinte al Asociaţiei Beneficiarilor de Transplant din Vest Timişoara.
[Interviu preluat din publicaţia Renaşterea Banaţeana].
Dragul meu Geluc, aş vrea să mai adug ceva, foarte important, deşi am lăsat la urmă..Nu uita nici o clipă ce dragoste ţi-a arătat Domnul ! Câţi oameni se pot lăuda cu asemenea dar de viaţă ?
Îţi doresc să rămâi printre cei recunoscători şi credincioşi până în ultima clipă a vieţtii primite ca dar.
Dumnezeu să te binecuvânteze învingătorule! Aceleaşi urări şi ţie scumpa mea cumnată Anika, "sârboaica" mea cu suflet de înger!
Vă doresc Sărbători Fericite alături de copii şi de SARA, frumoasa voastră nepoţică!
luni, 6 decembrie 2010
Moaştele sfinţilor
Şi azi la ştirile de dimineată, pe toate posturile tv. am văzut agonia, pe care românii o trăiesc şi o savurează din plin, de vreo 20 de ani încoace, fără să le pese de voinţa Lui Dumnezeu.
Oare de ce atâta dorinţă de a schimba în minciună adevarul lui Dumnezeu? Cum să crezi că nişte oase ale sfinţilor, pot lua locul Dumnezeului Celui de trei ori Sfânt? Poate credeţi ca eu nu respect sfinţii.
Afirm cu tărie, că în vremuri de mult apuse, au trăit oameni care prin viaţa lor, au adus laudă şi cinste lui Dumnezeu , ei înşişi fiind sfiinţiţi de EL. Pentru trăirea lor în sfiinţenie şi pentru răbdarea lor [ a martirilor] vor primi răsplata de la Domnul Isus, în ziua Judecăţii. Dar cum să uiţi tu omule că Dumnezeu a lăsat nişte legi, după care omul să -şi conducă viaţa spre Viaţă. Da, avem în Biblie în Vechiul Testament decalogul şi împlinirea legii prin Isus Cristos în Noul Testament.
Oare de ce atâta dorinţă de a schimba în minciună adevarul lui Dumnezeu? Cum să crezi că nişte oase ale sfinţilor, pot lua locul Dumnezeului Celui de trei ori Sfânt? Poate credeţi ca eu nu respect sfinţii.
Afirm cu tărie, că în vremuri de mult apuse, au trăit oameni care prin viaţa lor, au adus laudă şi cinste lui Dumnezeu , ei înşişi fiind sfiinţiţi de EL. Pentru trăirea lor în sfiinţenie şi pentru răbdarea lor [ a martirilor] vor primi răsplata de la Domnul Isus, în ziua Judecăţii. Dar cum să uiţi tu omule că Dumnezeu a lăsat nişte legi, după care omul să -şi conducă viaţa spre Viaţă. Da, avem în Biblie în Vechiul Testament decalogul şi împlinirea legii prin Isus Cristos în Noul Testament.
| Iesirea [Exodul] cap. 20 Sursa Biblia ortodoxa online. |
sâmbătă, 4 decembrie 2010
O voce de exceptie, un mesaj de exceptie!
Aceasta melodie intr-o interpretare de exceptie, v-o daruiesc pentru ziua de duminica , zi de inchinare, pe care toti cei ce-L iubesc pe Domnul Isus si-L cauta cu inima curata.
Ascultati-o cu sufletul deschis.Merita!
joi, 2 decembrie 2010
Tata Pesi
Asa era Al.Pesamosca
Asa este acum....cand timpul a trecut peste el.
Alexandru Pesamosca este o somitate din medicina românească. Un chirurg îndragostit de meseria lui, care a salvat de la moarte mii de copii. Astazi, el traieşte în totala singurătate, uitat şi dispreţuit de colegi.
Da, Pesamosca uriaşul chirurgiei româneşti pentru copii, înca trăieşte izolat într-o rezervă din spitalul de urgenţă pentru copii Marie Curie [BUDIMEX] din capitală.
Alexandru Pesamosca s-a născut pe 14 martie 1930 la Constanţa. În anul 1954 a terminat Facultatea de Medicină Generală la Bucureşti.Este academician şi doctor în Științe Medicale. În toată cariera lui a avut peste 50.000 de intervenţii chirurgicale, unele dintre ele efectuate în străinătate, in Franța, Italia, China, Republica Moldova ș.a. O legendă vie înca înainte de 1989, supranumit şi "„Îngerul Copiilor”, „Doctorul fără de Arginţi”, „Tata Pesi” etc. A fost supranumit aşa, deoarece nu primea bani pentru intervenţiile pe care le facea, ci se mulţumea cu mici cadouri [ în mare parte jucării dăruite de copii], pe care le păstrează în rezerva lui cu mare dragoste.
Traieşte din amintiri şi e fericit că i s-a îngaduit de conducerea spitalului să locuiască într-o rezervă.
Poate că nu aş fi notat aici nimic despre el, dar m-a scârbit gestul primarului general al capitalei, S. Oprescu, gest fără nici rost cred eu. Ce credeţi că a făcut Oprescu? A venit la Marie Curie, cu presa dupa el [ păi cum altfel?] şi i-a înmânat marelui OM cheia oraşului Bucureşti.
Mă întreb de ce nu i s-a oferit această "distincţie" acum 15 ani în urmă şi i se oferă atât de tardiv?
La ce îi mai foloseşte? Simplu. Poate o să -şi descuie uşa de la amărâta de rezervă, unde printre amintiri vechi ca şi el, işi poartă pe umeri ultimile zile ale unei vieţi atât de binecuvântate cândva, pentru mii de copii. Aceşti copii îi datorează viaţa. Noi îi datorăm respectul.
Vizitaţi-l cât mai este şi la o ceaşca de cafea, petreceţi-vă câteva minute cu Ingerul Copiilor.Are multe de povestit!
Încă o dată regret că nu locuiesc în capitală..
miercuri, 1 decembrie 2010
Ninge pe Moldova fraţilor...
Cu drag pentru prieteni de 1 Decembrie şi în mod special dedic această melodie superbă Ştefaniei şi lui Cristake, moldoveni de-ai mei.
Vă imbrăţişez cu iubire din IUBIREA LUI!
Ziua Romaniei
E ziua României!
Mesajul meu este adresat tuturor conaţionalilor mei oriunde s-ar afla acum.
Dumnezeu să vă ocrotească, să vă binecuvănteze şi nu uitaţi, încă se mai poate trece pe sub Arcul de Triumf! Romănia traieşte prin noi! LA MULŢI ANI ROMÂNIA!!!
Rugăciune pentru 1 Decembrie
Ne iartă, Doamne, ura şi gîlceava
de care suntem zilnic vinovaţi,
dar către Tine tulnicul suna-va,
să-ntorci privirea Ta către Carpaţi.
Prea mult abandonaţi acestei toamne,
nu mai avem în vatra casei foc,
mai dă-ne-un pic de amintire, Doamne,
răbdare şi iertare şi noroc.
Că pentru vite nu mai sunt nutreţuri
şi aşteptăm o pîine din import,
cînd bietul om s-a prăbuşit sub preţuri
şi sufletul în el e-aproape mort.
Ne-am despărţit în triburi şi în secte,
în cluburi, în partide şi în găşti,
iubirile directe sunt suspecte.
Doreşti succes? Învaţă să urăşti.
Duşmanii nu puteau să ne condamne,
cum noi, pe noi, ne-am condamnat la rău,
de ce să mai venim la Alba, Doamne,
cînd e negustorit şi duhul Tău?
Şi, totuşi, Alba-Iulia există,
şi, totuşi, cineva i-a dat un rost,
şi-a fost şi-atunci pornire anarhistă,
şi Dumnezeu tot ocupat a fost.
Cu grohotiş pe tălpi şi brumă-n gene,
să-nvingi un vechi şi tragic handicap,
şi, în onoarea Albei Apusene,
să-ţi scoţi căciula dacică din cap.
Se aude Basarabia cum plînge
de dorul Ţării Mari, pierdute-n veci,
şi-n clopote e treaz acelaşi sînge,
şi-aceiaşi ochi imperiali sunt reci.
Şi nu-i Emilian la catedrală,
uzurpatorii lui lucrează calmi,
nici umbrele din somn nu se mai scoală,
nici nu mai cîntă doctor Iacob psalmi.
Şi ne e dor de-o sfîntă sărbătoare,
în care toţi să ne-adunăm aici,
şi ne e dor de România Mare
şi am rămas îngrozitor de mici.
Dar, Doamne, pune-Ţi pe cetate talpa,
mai dă-ne harul unui gest postum,
mai cheamă-ne, mai rabdă-ne la Alba
şi să mai încercăm măcar acum.
A.Paunescu
RUGA PENTRU ROMANIA.................................................
Şi, ca o-ntoarcere la tine în destin,
Ridică-te, ţară!
Ajută-ne, Doamne!
Amin!
Ridică-te, ţară!
Ajută-ne, Doamne!
Amin!
30 iunie 2010
A.Paunescu
La Mulţi Ani tuturor prietenilor mei!
Să ne rugăm azi pentru Romănia, înseamnă să ne rugăm pentru noi, pentru copii noştri şi pentru tot neamul românesc si închei cu câteva versuri ..
La Alba clopotele dau de ştire
Prin glas de bronz,sonor,maiestuos,
Că azi sărbătorim Marea Unire
Dar,fraţi români,măreaţa împlinire
Este unirea noastră în Cristos.
La Alba clopotele dau de ştire
Prin glas de bronz,sonor,maiestuos,
Că azi sărbătorim Marea Unire
Dar,fraţi români,măreaţa împlinire
Este unirea noastră în Cristos.
Simion Felix Martian
LA MULTI ANI!
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)













