miercuri, 9 septembrie 2009

Calatoarea


De ce in fata incercarii,
Ma simt atat de slab-acum?
Si parca-i tot mai greu pe cale,
Si nu mai vad lumini pe drum...

Amarul curge fara preget
De dimineata pana-n noapte
Si dinspre Tine drag ISUSE,
Aud tot mai putin, doar soapte.

Desi tot plang si-ades ma tangui
Mai greu imi plec genunchii Doamne,
Si vad ca umaru-mi coboara
Spre-a batranetii grele toamne.

Pe fruntea mea s-aduna norii
Unei tristeti ce ma apasa
Atat de mult c-as vrea ISUSE,
Sa vii si sa ma iei acasa...

Nu mai gasesc asa placere
In tot ce astazi ma-nconjoara.
Ma simt ca o straina DOAMNE,
Pierduta pe-un peron de gara.

Si tot astept...si nu mai vine,
Si plansul mi se tese-n glas...
Pana ce trenul o s-apara
Nu stiu cat timp a mai ramas.

Pe langa mine trec agale
Glumind pe negrele carari
Indiferenti cei ce n-asteapta
Un tren, care sa-i duca-n zari...

Mi-s pumnii plini de lacrimi DOAMNE
si-i tot golesc, se umplu iar....
Cand din adancul meu razbate,
Recunostinta pentru ...har.

Increzatoare stau si astept
Azi mai usor, maine mai greu
Dar port in mine-n credintarea
Ca-L voi vedea pe DUMNEZEU!

Abia acolo, sus in slava
EL va privi spre pumnii mei,
Si palmele-I ce-au fost strapunse
Vor sterge lacrima din ei.

elena marin alexe 2009.

22 de comentarii:

nakudo spunea...

fiecare picatura ce curge din ranile sale..vindeca tot...lacrimile sale va racoresc...palmele sale va binecuvanteaza in fiecare zi...si intelege cand disperam..cademm..suferim..gresim..si ne iubeste neconditionat..o noapte plina de dragoste

Lisandru Cristian spunea...

"Pe langa mine trec agale

Glumind pe negrele carari

Indiferenti cei ce n-asteapta

Un tren, care sa-i duca-n zari..." - m-am oprit doar acestei strofe, dar întreaga poezie este frumoasă... O noapte plină de vise frumoase îţi doresc...

O alvo spunea...

Ele nos enxugará toda a lágrima...
Continue forte no caminho...


Tenho estado muito sem tempo, por esse motivo faltei-lhe com visitas...
Perdoe-me!Virei sempre que possível...

Seu blog é muito belo!
Abraços!

mmary spunea...

E atat de frumoasa aceasta poezie, atat de frumoasa...

iar versurile :

"
Mi-s pumnii plini de lacrimi DOAMNE

si-i tot golesc, se umplu iar....

Cand din adancul meu razbate,

Recunostinta pentru ...har."

mi se potrivesc atat de bine...

Dumnezeu a revarsat din plin Harurile Sale asupra dumneavoastra...

Va imbratisez cu drag !

Mariana spunea...

,,Abia acolo, sus in slava

EL va privi spre pumnii mei,

Si palmele-I ce-au fost strapunse

Vor sterge lacrima din ei."

Minunate versuri, Elena! Le-am citit dintr-o răsuflare şi le-am trăit din plin...Poate pentru că luna aceasta, pe 24...voi sărbători mulţi ani :)

elena marin-alexe spunea...

nakudo -
Nu stiu ce ne-am face daca nu am avea ispasire prin sangele Lui?
Te pup scumpo si la revedere...Astept...

elena marin-alexe spunea...

Lisandru Cristian -
Ai ales o strofa care pune punctul pe i in aceasta incercare poetica. Este ca sa spun asa esentialul.
O zi ferice sa ai gand in gand si inima in inima cu iubirea ta!

elena marin-alexe spunea...

O alvo -
Eu curto muito o seu retorno no meu blog. Eu me sinto próximo e está feliz por sua amizade. O amor de Jesus seja conosco amém. Eu espero a minha querida irmã!

elena marin-alexe spunea...

mmary -
Toata cinstea si slava Ii revin Domnului meu.
Si de-as trai o mie de ani n-ar fi deajuns timp sa-I multumesc pentru ce a facut EL fiintei mele.
Multumesc pentru apreciere si ma bucur tare mult ca ti-a placut.
O zi plina de harurile Lui sa ai!

elena marin-alexe spunea...

Mariana -
Astept cu drag ziua cand voi sta fata-n fata cu EL.Sa-ti spun ceva: atunci cand am scris aceste randuri nu ma puteam opri din plans...
El insa o sa stearga lacrima noastra, atunci cand vom fi in imparatia LUI.
Ai un suflet tare sensibil draga Mariana!
Fii binecuvantata si pregateste-te pentru ziua ta...ca nu mai este mult...Te pup cu drag!

compadvice spunea...

Nu-i nici un motiv sa cadeti in melancolie doamna Elena.Sunt atatia oameni care va pretuiesc aici!Eu sunt numai unul,dar cei ce va iubesc sunt ca stelele!Nu-i vedeti,dar sigur exista!Poezia e superba chiar daca are o nota de tristete,asta o face si mai rascolitoare.Rabdarea va va fi rasplatita din belsug!O zi minunata va doresc!

Mariana spunea...

Îmi cer permisiunea de a vă face o invitaţie ( ţie şi cititorilor tăi ) la a vă expune părerea despre ce înseamnă prietenia şi ce este un prieten. Pentru o mai bună provocare, reamintesc ceea ce spunea Napoleon Bonaparte şi anume că ,,Nu există prieteni ci doar momente de prietenie..." Vă aştept cu mare drag aici, la Psalmdedor.

elena marin-alexe spunea...

compadvice -
E toamna si e toamna iar, desigur ca mai vin peste noi si tristeti, dar predomina harul si dragostea lui Dumnezeu prin care reusim sa ne ridicam din clipe de tristete.
Multumesc mult pentru 'mica dar adevarata partasie' pe care o am cu tine si cu altii aici.
O seara mult binecuvantata si haruita de El sa ai!

elena marin-alexe spunea...

Mariana - Desigur ca Bonaparte a vorbit cu mare intelepciune....Adevaratul prieten al omului fara egal este Isus Hristos.
Iti doresc sa ai parte de prietenia lui care este desavarsita. O seara buna!

Aylyn spunea...

"De ce in fata incercarii,

Ma simt atat de slab-acum?

Si parca-i tot mai greu pe cale,

Si nu mai vad lumini pe drum..."
frumos, ca de altfel tot blogul. Felicitari!

ELENA spunea...

"Desi tot plang si-ades ma tangui

Mai greu imi plec genunchii Doamne,

Si vad ca umaru-mi coboara

Spre-a batranetii grele toamne.



Pe fruntea mea s-aduna norii

Unei tristeti ce ma apasa

Atat de mult c-as vrea ISUSE,

Sa vii si sa ma iei acasa..."

Superbe versuri draga mea Tiza,ca de
altfel tot ce scrieţi.
Felicitări pentru acest blog superb!
Un sfârşit de săptămână excelent vă
doresc alături de cei dragi!
Cu mare drag vă îmbrăţişez!

elena marin-alexe spunea...

Aylyn -
Ma bucur ca ti-au placut versurile, iar mesajul celor alese de tine, sigur ti-a atins sufletul doritor de lumina, cum mi l-a atins si pe al meu...Te imbratisez cu mare mare drag!

elena marin-alexe spunea...

ELENA -
Ma onoreaza aprecierea ta si da-mi voie sa retrimit spre tine , toate felicitarile, urarile,adunate intr-o imbratisare calda, draga mea Tiza.

Cristian spunea...

Iisus a spus:"Eu sunt Calea,Adevărul şi Viaţa!" Dacă El este Sursa, de ce să nu ne bucurăm? Avem atâtea daruri de împărtăşit...Un artist plastic este sensibil şi vede lucruri pe care omul acaparat de lumea strict materială nu le vede.O poezie frumoasă chiar dacă este tristă.Să lăsăm totuşi tristeţea la o parte şi să ne bucurăm cu toţii de clipa prezentă.O zi bună Elena!:)

elena marin-alexe spunea...

Cristian -
Bine ai venit "la plimbare"!
Chiar si in intristari vedem frumusetea adusa de ziua de maine...
Multumesc pentru apreciere!
Fii binecuvantat! Te mai astept cu mare placere!

clarisa spunea...

asa e,ca harul si bunatatea lui Dumnezeu care "sufla" prin fiinta noastra,in momentele de tristete este ceea ce ne ridica din ele.claritatea exprimarii in poem a sentimentelor m-a incantat.

elena marin-alexe spunea...

Clarisa -
Ce ma bucur ca aceste versuri ti-au atins fiinta tainica si te-a impresionat.
Har si pace de la CEL CE ESTE iti doresc si o noapte calma!