marți, 12 octombrie 2010

Peregrin


Trandafirul sorbi
şi ultima picătură de rouă,
ostoindu-şi setea
rămasă încă
nepotolită din vară.

Se leagănă abătut
şi privirea-i înceţoşată
nu mai caută seninul,
iar şuierul vântului
nu-i mai promite răcoare.

Prietenii lui au plecat de mult
dezbracaţi de podoabe,
iar el, incântător altădată,
se simte stingher
în grădina doamnei.

Verdele crud
dansand în jurul lui,
îmbracă văluri pământii
şi umede lacrimi,
pe zi ce trece 

Rămâne doar el, tăcut,
demn şi trist peregrin,
aşteptând împăcat
ca şi în alte toamne,
sfârşitul alb..

Sau, poate
un nou început.

elena marin alexe 

28 de comentarii:

Danube Daughter spunea...

Mi-aduceti aminte de gradina noastra! au ramas doar trandafirii, tare ambitiosi! Va imbratisez cu drag!

Ana Maria spunea...

Sunt superbi Trandafirii! O seara frumoasa si tie!:-*

dream spunea...

Foarte frumos,astepta sfarsitul alb...sfarsit care aduce cu el un nou inceput...

Anikó spunea...

Ce frumoasa poezie.O zi placuta si Domnul sa te binecuvintaza.

elena marin-alexe spunea...

Danube-
Si a mine la fel...dar imi sunt dragi si asa.
Imbratisari draga mea soprana!

elena marin-alexe spunea...

Ana Maria-
Da! Si ofiliti tot frumosi sunt.O zi frumoasa draga mea!Fii binecuvantata!

elena marin-alexe spunea...

dream-
Sa speram ca toti ...vor avea un nou inceput.
Bine ai venit la plimbare !:}

elena marin-alexe spunea...

Anikó -
Multumesc mult draga mea.Dumnezeu sa te binecuvanteze!Ma bucura trecerea ta pe aici!

ARIPI DE FLUTURE spunea...

frumoase versuri,va imbratisezc u mare drag

mmary spunea...

"Rămâne doar el, tăcut,
demn şi trist peregrin,
aşteptând împăcat
ca şi în alte toamne,
sfârşitul alb..

Sau, poate
un nou început."

Foarte frumos sfarsit..sau poate un nou inceput! :)

Fiti binecuvantata draga mea doamna!

elena marin-alexe spunea...

ARIPI DE FLUTURE-
Multumesc fluturasule!

elena marin-alexe spunea...

mmary-
Toti asteptam un nou inceput...si trandafirii, dar poate si unii dintre noi.
Seara buna draga mea.

nakudo spunea...

am incercat sa comentez mai sus la fotografie.nu-mi da voie nu stiu de ce...am pus bot...sincer santeti cea goala interiore acolo si as vrea sa va vad zambind dar stiu ca e greu cand sufletul se framanta.cea de sus e prietena mea ce o stiu,cea care crede ca poate lua pe umeri durerea si netrebnicia lumii intregi...si care vrea ca oamenii sa simta..va imbratisez cu toata dragostea.nu am ajuns la focsani din cauza vremii si vremurilor...am copii cu leucemie,mulkti la scoala...incerc macar omeneste....va iubesc si mi-e dor...iertare..va pup

nakudo spunea...

hei este 20 si 39 si nu va vad virtual...imi dati insomnii?pot sa va sun maine?clar nu santeti ok...ma lupt aici cu morile de vant dar daca ceva s-a intamplat vreau sa stiu...las tot si vin...toata dragostea umana dincolo de racle,oase de falsi sfinti etc pleaca spre dumneavoastra....ma doare ca in zile astea iesiene..stiti care...omul uita esenta....

Carl spunea...

New Beginnings seem so bright ....
God Bless always
Carl

... spunea...

Superba poezie!
Am fost extaziat citind:
"Rămâne doar el, tăcut,
demn şi trist peregrin,
aşteptând împăcat
ca şi în alte toamne,
sfârşitul alb..

Sau, poate
un nou început."

Cat de mult seamana destinul lui cu asteptarile noastre!
Va multumesc pentru aceste versuri incantatoare!
La sfarsit de saptamana ,va transmit ganduri bune tocmai din nord-vestul tarii,din Satu Mare!

Cella spunea...

si eu ma simt ca un peregrin ...

elena marin-alexe spunea...

nakudo-
Trec zilele-n goană prin mine,
Culori nuanţate pe sufletul viu,
Aripi de vis leagă în bine
Şi nod rău dezleagă în tristul pustiu.

Păstrez încă-n palma ce plânge,
Parfum din poeme neprefăcute.
Sărut vălul nopţii ce-atinge
Himera albă a zilei pierdute.

Speranţa se- agaţă-n fereastră,
Cu lacrimi ce zac în ochi, nerostite.
Sunt multe ce-n suflet adastă
Şi-aşteaptă trăiri în van rătăcite.

Fug minute la timpul trecut,
Lăsând amintiri şi trăiri care mor.
Timpul ascunde tot ce-am avut
Şi-mbracă destinul cuvântului dor.

Te pup Stefy draga.Multumesc pentru ca esti acolo undeva...plina de dragoste.

elena marin-alexe spunea...

nakudo-
Prin zile trecute mai caut,
Sperând să găsesc aripi de lumină.
Tânjesc să ating nemurirea,
Să-mbrace şi trupu-mi de tină.

Trec zilele bune şi rele,
Purtate-n dorinţe la care mai sper
Şi eu trec alături de ele,
Visând la o nuntă pe-albastru de cer.

Esenta este in Lumina draga mea draga!

elena marin-alexe spunea...

Carl-
Thank you my frend! Jesus bless you!

elena marin-alexe spunea...

Ionel Mesaros-
Multumesc pentru impartasirea gandurilor..
Numai binecuvantari iti doresc !

elena marin-alexe spunea...

Cella-
Suntem calatori, in drum spre Tara de dincolo de nori...Drum bun cu Isus!

nakudo spunea...

stiu draga prietena..cine uraste lumina,uraste adevarul...dar..dar...cine are lumina nu o pune sub oboroca ci in mijlocul casei si intunericul n-a biruit-o niciodata...o lumina cat de mica lumineaza si un suflet ce redevine om...e un mare dar si har divin...sa nu uitati ca uneori ca sa apreciem lumina si bunatatea si dragostea trebuie sa inghitim mult intuneric si rautate asta ne va face sa apreciem viata si creeatia...va imbratisez cu foc de lemne si pietre de milenii...draga mama...sarut mana

elena marin-alexe spunea...

Nakudo-
Pai, m-am saturat de mizeria acestei lumi in care satana isi joaca liber caii, pe fruntea plecata a omului...
Te iubesccccc!

nakudo spunea...

si eu...candva Domnul o sa ne permita sa scurtam distanta...sa fiti aici...asa cum trebuie sa fie o mama...stiti ce asculta copiii?tu esti stanca tare...iar de azi ii invat pe chitara,,cum isi va tinea tanarul curata cararea?"stiti nu?va iubesc...lumina si viata e motiv de lauda si cant si FARA DUMNEZEU NIMIC NU ESTE..NIMIC...nu ne-am saturat...zau..sa scobim in ,,flori de mucegai"vorba lui Arghezi...mari spirite se nasc..va pup si v-as vrea egoist aici...dar....o fi timpul candva

elena marin-alexe spunea...

stefy-
Asa imi doresc si eu.Sper ca Dumnezeu sa ne ajute, sa ne putem reantalni. Cu mare drag te imbratisez! :X

Cadar Katalin spunea...

Se spune ca in intregul palat al Cleopatrei , covoarele erau inlocuite de petale de trandafir .

''Trandafirul ne vorbeste discret despre iubire, intr-o limba cunoscuta numai de inima.''

Imi place foarte tare poezia Peregrin si tot blogul tau. :)

elena marin-alexe spunea...

Cadar Katalin-
Nu numai de iubire, ci si de suferinta..
Bine ai venit "La plimbare"!