marți, 31 august 2010

Leac

Monica Tatoiu afirma ca s-a vindecat de cancer cu ajutorul acestei retete:

- lăptişor de matcă - 4 grame
- miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme
- polen măcinat - 300 de grame
- ser fiziologic - 200 mililitri
- tinctură de propolis - 150 de grame


Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol sau cu ceai.

Se poate servi masa dupa 30 minute.

Poate  sa fie adevarat, dar eu cred ca depinde si de stadiul bolii, si de organism, si...in primul rand de voia lui Dumnezeu.

Merita incercat!

luni, 30 august 2010

Trece dorul



Trece dorul împletind
Cu o rară măiestrie
Printre fire de argint
Ascunse în pălărie

Pleacă dor şi vine dor
Mă tot duc şi mă  întorc
Pe cărare la izvor
Paşii nu-şi mai găsesc loc

De-aş culege dorul greu
Pe apă l-aş arunca
Să se ducă în pustiu
Departe de casa mea
elena marin alexe

duminică, 29 august 2010

Către prietenii mei!


E duminică seara si afară ploua în tăcere, iar eu mă gândesc cum  sa vă multumesc  pentru urari. Am ales acest mesaj care poate vorbi fiecarui om in mod personal.
Sper sa va placă şi să va umple sufletele de bucurie şi speranţă..
Acest mesaj l-am primit şi îl dau mai departe tuturor prietenilor mei, care au nevoie  de dragostea LUI.


Vă doresc, o seară binecuvântată!

vineri, 27 august 2010

58

 A mai trecut un an prin mine!
Credeţi-mă ca sunt foarte emoţionată, când scriu aceste rânduri, pe care vreau să le împărtăşesc  cu voi.
Dacă am realizat ceva, sau am pierdut ceva, totul este la timpul trecut, aşezat undeva pe un raft al memoriei.
Mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, atât pentru bine cât si pentru mai puţin bine..
Timpul..nemilosul timp trece nebun lăsând urme in inima şi în trupul nostru şi aducându-ne aminte, că totul este trecător.
ÎI MULTUMESC LUI DUMNEZEU pentru-că îmi este alături şi îmi dăruieste clipe de linişte.
Vorba domnului POET A.Paunescu in:

Dor de liniste

Ce bine e, Doamne, cand esti linistit
Cand nici nu gandesti cat mai ai de trait,
Si nici nu te doare de tot ce nu stii
Ci, singur si trist,
Lacrimezi poezii.
.........................................................................
Vreau să vă multumesc vouă celor 256 prieteni de pe "Hai la plimbare", cât şi celor 76 prieteni de pe "Alb de mireasa", care aţi ales să petreceţi multe clipe în compania mea. Prezenţa voastră mi-a inseninat unele momente .. şi a pecetluit prietenia noastră.
Azi,intru in cel de-al 58-lea an al călătoriei mele cu inima plină de speranţă în mai bine.

Adaug aici un dar special pentru fir de tradafir"unicul roz"!
Ce minunat este sa fii ocrotit intr-o palma de dor si sa traiesti Multi ani cu Isus, Rody!

luni, 23 august 2010

În taina nopţii




Susur blând in taina nopţii, pâna-n zori mă ţine trează
Contopit cu raza lunii, pe cosiţe mi se-aşază.

Şi-n  lumina aurie, uit de dor şi lacrimi grele,
De necaz de bucurie si de multe zile rele.

Luna blândă mă îmbie să mă scald în marea albă
Şi la braţ cu infinitul, să -mi pun stelele in salbă.

Un miraj ne ţine alături,  până  zorii se revarsă,
Cu balsam pentru  tristeţe, îmi gasesc drumul spre casă

Noapte-adâncă, noapte-albastră şi tu lună solitară
Stăm de vorbă pe-ndelete, oare pentru-a câta oară?

elena marin alexe

vineri, 20 august 2010

Am rătăcit cuvintele..

Dacă e vineri, "hai la plimbare" la braţ cu poezia!

Am rătăcit cuvintele
Şi buza mi-a alunecat
  Necugetată-n vis amar
  Ca jalea plopului uscat

Pe negre poteci nu mai ştiu
Să fi atins fericirea
Ascunsă in boţul de lut
Tainic aşteaptă iubirea.

Întinde-Ţi mâna Doamne
Udă cu apă si sânge
Inima mea ofilită..
Şi-nvaţă-mă a plânge.
elena marin alexe.

miercuri, 18 august 2010

Nişte Proverbe..


 
- Ca românu' nu-i nici unu', unde-s mulţi putea fi unu!!

- Fie pâinea cât de rea, tot ţi-o fură cineva.


- Cine i harnic şi munceşte are tot ce vrea.
  Cine-i leneş şi  chiuleşte are tot aşa.

- Ne naştem goi, uzi si flămânzi. De abia după aceea 
  lucrurile se inrăutătesc.

- Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.

- In viată sunt două cuvinte care deschid multe usi:
  "trage"   si "impinge" .


- Omul întelept işi face vara sanie si iarna o pune pe foc.

- Cine fură azi un ou şi se lasă prins,...e-un bou!!!

- Nici o faptă bună nu scapă nepedepsită!

- Cum îti aşterni, cum vine altul şi se culcă in locul tău.

- Ai carte, ai cu ce să te ştergi la nevoie ...

- Dacă totul a ieşit bine, inseamnă că ai greşit undeva.

- Lasă pe mâine ce poţi face azi ca poate mâine.. nu mai este nevoie.



multumesc Octaviei



luni, 16 august 2010

Atentat la SĂNĂTATE!

De peste 20 de ani, autorităţile române au o atitudine de totală indiferenţă, fată de SĂNĂTATE şi INVĂTĂMÂNT. Dacă unii ar spune că se poate trai fără prea multă carte, atunci cu siguranţă că fără SĂNĂTATE nu poate nimeni să spună ca s-ar putea trai.Părerea mea este ca SĂNĂTATEA şi INVĂTĂMÂNTU sunt cele mai importante instituţii, dar şi cele mai oropsite din ţara noastra.Păcat!!!


In această seară am deschis tv. chiar când se anunţa "alert" şi am ramas şocata de urmarile indiferenţei autoritaţilor care ne conduc de la 'revoluţie' şi până azi.
Nu mă interesează politica, dar imi dau seama că dacă se poate intâmpla asemenea accident intr-o maternitate, asta inseamnă că aparatura cu care este dotată ar trebui aruncată la gunoi. Mă intreb cum a explodat, sau ce a explodat  mai precis, de au avut de suferit nou nascuţi si gravide aflate în travaliu?
Unde s-au dus banii care trebuiau alocati pentru SĂNĂTATE?
Oare ce reprezintă poporul român [in afară de masa de votanţi] pentru guvernanţi?
Cum au avut neruşinarea sa mai şi taie din  salariile corpului medical?
Mai există respect pentru viaţă, când celor ce ar trebui sa o apere li se diminuiază salariile şi aşa injositor de mizere in comparaţie cu alte ţări europene?

Nu mai am cuvinte ...sunt tare tristă si mă pune pe gânduri acest "atentat la SĂNĂTATE"..
In  curând ajutorul spitalicesc ni se va desfăşura destul de  sumbru, fara medicamente, hrană si bineânteles făra cadre sanitare, care vor lua drumul pribegiei, spre un loc unde munca  lor să fie remunerată in spiritul respectului faţă de om.
Doamne Isuse ai milă de noi!

duminică, 15 august 2010

15 August


O floare pentru toti prietenii care poarta numele sarbatorit azi - Maria. La multi ani !

Premiul Prieteniei!!!

Premiul Prieteniei pleaca astazi la Dyanna - http://asingleseason.blogspot.com  
Dyanna draga mea as vrea sa stii ca oscilez de ceva timp, intre hotararea de a-ti da sau nu acest Premiu, deoarece am observat ca nu primesti premii..Am urmarit si urmaresc de mult timp blogul tau , dar niciodata nu am observat vre-un premiu, asa ca am inteles ca nu iti plac premiile..Insa de  iti plac sau nu, eu tot iti voi darui acest simbol al prieteniei.
Din prima clipa cand am pasit 'la tine' am fost cucerita de gadgetul din dreapta cel cu ploaia pe care l-am privit fascinata minute in sir si deoarece ador ploaia, il privesc cu mare drag de fiecare data cand te vizitez. Consider ca ploaia chiar ne uneste intr-un fel anume, cu nostalgia ei.
La tine ma incanta simplitatea blogului, dar si neasemuita lui frumusete a imaginilor care sunt alese cu mare grija si ele insele vorbesc fara cuvinte...
Esti o fata deosebita si ai ramas fidela blogului meu de la prima clipa cand ai pasit "la plimbare".Imi place ca esti serioasa in tot ce faci si esti extrem de discreta. Fotografiile tale expuse fac deliciul ochilor obositi, in cautare de FRUMOS ABSOLUTImi place mult blogul tau si talentul tau in arta fotografica.
Iti daruiesc acest Premiu deoarece te consider prietena mea in virtual.Felicitari ! 


Dumnezeu sa te binecuvanteze Dyanna draga !!!

sâmbătă, 14 august 2010

Vânt...

 Sâmbătă seara.
Ştiam de cateva zile că va fi o noapte grea pentru mine, deoarece vecinii mei  împătimiţi de manele vor avea o  petrecere- cumetrie adică..iar pe întelesul meu aş numi-o goana dupa vânt..
Pentru mine este o mare tristeţe la propriu deoarece  nici galagia lor nu o pot numi petrecere si nici manelele lor nu le consider muzică. Mă consolez la gândul ca mâine imi voi spala sufletul la bisericâ si voi putea astfel sa scap de reziduri..
ŞI INCĂ CEVA...am primit un pont că exista la farmacie ceva ce se poate pune in urechi şi zgomotul sinistru dispare..
Am cumpărat!!! Trăiască  antifoanele! Trăiască adevarata muzică!

Prieteni dragi, vă doresc o duminică incă plină de har si nu uitaţi că CINEVA, acolo sus vă iubeşte!!!

vineri, 13 august 2010

Copilarie

  
Dacă e vineri, "hai la plimbare, la braţ cu  poemul lui Rainer Maria Rilke!!!

Curg ale scolii ore nesfîrsite,
cu temeri si-asteptari învolburate.
O, timp ce trece greu, singuratate...
Si-afara: strazi rasuna si sclipesc
si-n piete largi, fîntînile tîsnesc,
iar prin gradini cresc lumi nebanuite...
Si-n haina de copil sa treci prin toate
cum nimeni n-a trecut si nu va trece
O, timp ciudat ce tainic se petrece,
o, grea singuratate.

Si de departe sa-i privesti pe-acei
barbati, femei; barbati, barbati, femei,
si pe copii, în altfel de culori trecînd;
o casa ici, un cîine cînd si cînd,
încrederi, spaime mute amestecînd...
O, fioruri, fara rost tristeti, o vis,
o, nesfîrsit abis.

Si sa te joci asa: inele, mingi si roata,
în parcul care încet-încet paleste,
si pe cei mari sa îi atingi cîteodata,
salbaticit de goana si orbeste;
dar linistit, cu pasi marunti, spre seara,
tinut de mîna strîns, sa pleci acasa.
O, întelesuri care-ti scapa iara,
O, teama, o poveri ce-apasa.

luni, 9 august 2010

Noapte de vara


De pe nori încet coboara 
  Braţe negre si inerte
Împletind sub raza clară
Pânze aurii incerte

S-au ascuns ca la comandă
Păsărele prin tufişuri
Şi-ntr-o linişte deplina
Se cufundă prin frunzişuri

Doar privighetoarea tristă
Mai da glas durerii mute
Şi in liniştea de taină
Inima sta s-o asculte

Mai târziu in crucea nopţii
Pacea somnului coboară
Şi-aş mai adăsta prin iarbă
Legănând noaptea de vară

elena marin alexe -2010

vineri, 6 august 2010

Pădurea mea

Iubirea mea  e măsurată-n metri steri
Cu luminişuri aurii si frunze-n adieri
În calea vântului pribeag o plâng şi eu
Că-n verde crud aş ramânea mereu..
elena marin alexe

luni, 2 august 2010

Locul naşterii mele, Fălticeni

Am preluat tacit 'o leapşă' de la Monica Olteanu, căreia ţin să-i mulţumesc pentru iniţiativă. M-aş bucura să fie o scânteie şi pentru voi, să luaţi drumul copilăriei, la pas...cu gândul şi inima...
De câtva timp, dorul de locurile în care am văzut lumina zilei mă cheamă, mereu, să arunc măcar o privire şi să port un gând în amintirea lor şi a unor timpuri apuse dar păstrate încă, licărind în străfundul inimii mele.

M-am născut, în orăşelul Fălticeni din jud.Suceava, un loc patriarhal şi plin de ospitalitatea obişnuită localnicilor acestor locuri.

FĂLTICENI – aşezare cu urme din epoca bronzului şi altele din secolele III si IV era noastră. Existenţa localităţii este atestată şi de unele documente din veacul al XIII lea.





Din nefericire, nu mi-au mai rămas pe acele dragi meleaguri, decât câteva rude îndepărtate şi foarte puţini dintre prietenii mei. Nu am mai ajuns acolo de prin 2001.

Mi-e dor de locurile sălbatice pe unde hoinăream cu prietenii..


foto- Mihai Tudosa- Falticeni

Doamne ce dor imi este de aceste nepretuite locuri..

Mi-e dor şi de străzile umbrite de tei, de strada Mare...




Mai întâi am avut ca locuinţă o casuţă cu doua camere şi o prispa cu lut, pe care mama mea o primenea la sărbatori ungând-o cu lut proaspat. Apoi in 1960 ne-am făcut o casă mai mare, străjuită de doi nuci şi o grădina frumoasă, pe care am imortalizat-o în una din lucrările mele: Aici mi-am purtat frumoasele clipe ale copilăriei...




Mi-e dor de vechea gară a oraşului prin care mi-am călătorit paşii de atâtea ori...


Nu am să pot uita serbările câmpeneşti din Dumbrava Minunată...




Despre Fălticeni trebuie spus, că dupa Bucureşti si Iaşi, este al treilea oraş din tară de a cărui nume se leagă biografia unor mari scriitori şi oameni de cultură şi arta, începând cu Matei Milo. Aşa că, dacă veţi trece prin acest loc, vă invit să vizitaţi casele memoriale, încercând să vă racordaţi la canalul de aleasă simţire sufletească generat de acest minunat tărâm, care musteşte de legendă.

Am să dau doar câteva repere:

Casa memorială Mihail Sadoveanu

Casa memorială Nicolae Labiş

Casa memorială Ion Creangă, unde a locuit Nică, pe timpul cât a fost elev al şcoalei de catiheţi din Folticeni...

Casa apelor Mihai Băcescu dar şi tribunalul...

.




Muzeul sculptorului Ion Irimescu..

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni se inaugurează in 1972,de către scriitorul Eugen Dimitriu, în casa cladită de băneasa, Anastasia Cichirdic înainte de 1880, clădire dăruită muzeului, de dramaturgul Horia Lovinescu. Galeria deţine şi o bibliotecă documentară, ale cărei baze fuseseră puse în 1918.



Orasul Fălticeni este supranumit şi oraşul oamenilor de seamă. La Fălticeni au trait şi au creat, iluştrii oameni, cum ar fi: Ion Creangă, Nicu Gane, Mihail Sadoveanu, Dinu Cocea, N.N.Beldiceanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, folcloristul Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, poetul Nicolae Labis, actorii Matei Milo, Grigore Vasiliu Birlic, Jules Casaban şi alţii..

Aşa arată acum Fălticeniul pe strada Sucevei, dar mie aceasta imagine nu-mi mai spune nimic.



Mă îndrept, grăbită, spre renumita linie de tren : capăt de linie, Fălticeni, unde amintirile mele au făcut casă bună cu timpul trecut!.

foto Mihai Tudosa- Falticeni


Sfârşit de poveste, dar, nu şi de gânduri: Doamne dacă eu nu am uitat aceste meleaguri, Te rog NU LE UITA NICI TU! Adu-ţi aminte de ele, în marea Ta dragoste.

Şi dacă v-aţi plictisit, nu vă obosiţi să mai lasaţi o urmă a trecerii voastre pe aici...vă înteleg.
Doamne cum mai trece timpul!!!

elena ,marin alexe