luni, 31 ianuarie 2011

Am rătăcit printre cuvinte


Am rătăcit printre cuvinte
şi buza mi-a alunecat,
pe  valul tăcerii
dintre viaţă şi moarte.
Prin întuneric, iluzii
cotropesc potecile,
pe unde-mi calcă nădejdea
ascunsă în boţul de lut.
Dezmierdat de nemurire,
sufletul mi se agaţă
cu ultimele puteri
de Lumină
şi aşteaptă..

elena marin alexe

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Coşuleţul cu mere de aur....


1. Toate isi au vremea lor, si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui. 

2. Nasterea isi are vremea ei, si moartea isi are vremea ei; saditul isi are vremea lui, si smulgerea celor sadite isi are vremea ei.

3. Uciderea isi are vremea ei, si tamaduirea isi are vremea ei; daramarea isi are vremea ei, si zidirea isi are vremea ei; 

4. plansul isi are vremea lui, si rasul isi are vremea lui; bocitul isi are vremea lui, si jucatul isi are vremea lui; 

5. aruncarea cu pietre isi are vremea ei, si strangerea pietrelor isi are vremea ei; imbratisarea isi are vremea ei, si departarea de imbratisari isi are vremea ei; 

6. cautarea isi are vremea ei, si pierderea isi are vremea ei; pastrarea isi are vremea ei, si lepadarea isi are vremea ei; 

7. ruptul isi are vremea lui, si cusutul isi are vremea lui; tacerea isi are vremea ei, si vorbirea isi are vremea ei;

8. iubitul isi are vremea lui, si uratul isi are vremea lui; razboiul isi are vremea lui, si pacea isi are vremea ei. 

9. Ce folos are cel ce munceste din truda lui?

10. Am vazut la ce indeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 

11. Orice lucru El il face frumos la vremea lui; a pus in inima lor chiar si gandul vesniciei, macar ca omul nu poate cuprinde, de la inceput pana la sfarsit, lucrarea pe care a facut-o Dumnezeu.

Eclesiastul cap.3.

Doresc prietenilor mei o duminica plina de pace si bucurie!

joi, 27 ianuarie 2011

Şi copacii plâng



Nu doare îngheţul, nici lipsa de soare,
Ci numai absenţa de paşi pe cărare.
Şi lacrima cade pân' suferă zarea,
Căci bate la poartă, sinistră, uitarea.

Când vântul de seară îmi smulge din ramuri,
Năluci obosite pe-a cerului flamuri,
Rămân în tăcerea de ceaţa haină,
S-ascult  amintirea ce doru-mi alină.

Nici pleoapele-mi frunze, nu vor să asculte.
Din toamnă fugiră prin zări neştiute.
Tulpina-mi se crapă muşcată de geruri,
Am braţele goale întinse spre ceruri.
elena marin alexe

marți, 25 ianuarie 2011

Asasinul economic Jeffrey Franks

S-a tot vorbit de asasinii economic, s-au facut documentare, s-au scris carti. Noua, romanilor, ni s-a parut ca este o chestiune care-i priveste pe altii. Noua nu are de ce sa ni se intample. Pentru ca ne-am crezut europeni. Si noi, si grecii, si bulgarii. Asasinatul economic, ne-am inchipuit, e doar pentru tarile din America latina, pentru fostele state sovietice, precum Ucraina.
Am citit in carti definitia asasinului economic, dar niciodata nu ni-l putut inchipui aievea. Si Agentia de Investigatii Media a tratat subiectul, iar la vremea respectiva ni s-a spus ca batem campii. Iata ca asasinul economic al FMI si-a aratat in fine fata, s-a devoalat. Este acelasi care a contribuit la criza majora din Argentina, din 2001. Apoi, la prabusirile economice din Ecuador, iar recent, la anihilarea economiei din Ucraina, dupa 2004, odata cu venirea "portocaliilor" la putere. De la finele lui 2008, Jeffrey Franks s-a mutat la alti "potocalii", odata cu noile alegeri, si si-a pus amprenta pe criza economica din Romania, incepand cu 2009. Situatia in care se afla tara, indatorarea fata de FMI, faptul ca Franks este adevaratul conducator al Romaniei se vede cu ochiul liber. Tara a intrat cu un picior in groapa, iar groparii sunt Franks si reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu. Care Mihai Tanasescu, cel mai probabil, asa cum anunta AIM la inceputul anului, ar putea deveni urmatorul premier al Romaniei.
Conform Jeffrey (Jeff) R. Franks, MPA ’88: "In 1997, Jeff moved to work on Latin American countries. He was desk economist for Argentina " (in 1997, Jeff s-a mutat in America Latina . El a fost desk economist pentru Argentina). Apoi a ajuns in Ecuator, dupa aceea in Paraguay, iar inainte de Romania s-a ocupat de Ucraina. In Paraguay s-a ocupat de criza serioasa care afecta tara, de datoria uriasa la FMI care a rezultat in urma acestei crize economice. La fel cum acum administreaza datoria uriasa a Romaniei.
Franks provine din gasca de la Princeton, dintr-o "fratie" de temut pe plan mondial: The Order Of St. Anthony, cu patronul Sf. Anton din Egipt, o societate secreta infratita cu celebra Skull and Bones de la Yale (unde exista si o ramura numita Sigma - The St. Anthony Hall), cu o elmblema la fel de infricosatoare (vezi foto stanga), desi in aparenta societatea respectiva s-ar ocupa cu serate literare intr-o cladire straveche, intretinuta de fratie (foto dreapta). Despre  Skull & Bones, ca si despre The Order Of St. Anthony se spune cafac parte din pepiniera Illuminati si pregatesc elitele care sa conduca lumea intr-o noua ordine mondiala social-economica. Daca despre presedintii SUA se spune ca au fost in marea majoritate membri ai Skull & Bones, despre creierele economice ale planetei se spune la fel de clar ca au apartinut Ordinului St. Anthony Of Egypt.
Si, iata, in urma cu doar cateva zile, Argentina a denuntat faptul că FMI aplică Greciei aceleaşi reţete de austeritate pe care le-a aplicat acestui stat latino-american fără a reuşi să îi împiedice acutizarea crizei, în 2001. "Reţeta FMI pentru Grecia este aceeaşi ca pentru Argentina înaintea prăbuşirii din 2001: scăderea salariilor şi creşterea impozitelor” afirmă Jorge Remes Lenicov, fost ministru argentinian al economiei în 2002, în timpul celei mai grave crize economice din istoria acestei ţări. Si, dupa cum se observa nu este numai reteta pentru Grecia, ci si pentru Romania. Un alt fost ministru al Economiei, Roberto Lavagna (2003-2005), artizanul redresării ţării sale: "FMI nu a tras nici un învăţământ din criza argentiniană, nu a învăţat nimic şi emite pentru Grecia aceleaşi recomandări ca pentru Argentina în 2002, cele pe care noi le-am respins abia in 2003, iar dupa ce nu le-am mai aplicat si am cautat solutii bune, altele decat cele impuse de FMI, a urmat redresarea”. Deci iata ca respingerea cerintelor FMI - asa cum doreste si Ungaria acum, dupa noile alegeri - nu a dus la secatuirea tarii, ci la redresarea ei economica. E adevarat, insa, Romania este deja datoare pana peste cap la FMI, cu bani ce n-au ajuns in buzunarele romanilor, ci in "bancile mama" din Occident, sau in conturile clientelei politice a actualei puteri.
Dovada ca Franks n-are, de fapt, nicio solutie economica reala pentru Romania, ci in fapt doreste adancirea crizei in favoarea FMI, este si ciorna pe care a folosit-o la inceputul lui 2010, dupa o intalnire cu Mugur Isarescu. Pe hartie, Franks a schitat sovaielnic o linie de redresare inca de la inceputul lui 2010. O redresare care n-a avut loc, iar acum ni se spune ca va fi in 2011, cand, probabil, nici atunci nu se va petrece. Asa ca predictiile lui Franks in materie de economie sunt ca si nule. Asa cum au fost si pentru Argentina.
Prăbuşirea economică a Argentinei a antrenat la finele anului 2001 o gravă criză socială şi proteste de stradă soldate cu 30 de morţi. A urmat o criză instituţională, între 20 decembrie 2001 şi 6 ianuarie 2002 succedându-se cinci preşedinţi. Argentina a revenit spre creştere economică cu mari sacrificii, după o devalorizare de 65% a monedei sale antrenând sfârşitul parităţii peso-dolar. Si asta dupa ce s-au respins indicatiile FMI.
Jeffrey Franks este asasinul platit, dar elita financiara mondiala, sefii FMI sint criminalii care dau aceste ordine.
Astept parerile voastre prieteni!
sursa- emaill

luni, 24 ianuarie 2011

Pe urmele Moromeţilor


Ieri, am revăzut nu mai ştiu pentru a câta oară, Moromeţii, un film care mi-a conturat amintiri de demult dintr-o lume pe cale de dispariţie, cea a satului românesc,o lume care moare încet dar sigur.

Parcă mai ieri colindam straduţele periferice ale oraşelului în care m-am născut, căutand să ajung cât mai repede acolo unde străduţa se pierdea treptat şi abia mai făcea loc paşilor mei, spre cărările care dădeau în dealul Spătăreştilor,acest colţ de rai binecuvântat de Dumnezeu, unde mi-a înflorit copilăria.Căutam locuri cât mai sălbatice, printre arbuşti şi iarba înaltă cât mine aproape şi acolo mă simţeam cel mai bine, ascultând freamătul vântului şi glasul neobosit al greierilor.


În fiecare vară, era o mare bucurie pentru mine, când părinţii mă lăsau să petrec câteva săptămâni din vacanţa mare, pe la rudele aflate la ţară, la Bosanci.

Şi Doamne, ce dor îmi e de vremurile acelea...Mi-e dor de şirurile de căruţe încărcate cu fân, care treceau scârţâind trist şi se opreau pe rând la câte o poartă. Ce îmi mai plăceau gardurile din nuiele împletite! Mi-e dor de escapadele prin gradini, după mere sau  cireşe..şi cât de mult imi lipsesc cârdurile de gâşte cu gălăgia lor de precupeţe!
Ce dor imi e să văd pe uliţa satului codane cu flori roşii la urechi şi cu frumoase cosiţe împletite şi aşezate pe cap ca o cunună.
Ei, să nu mai zic ce dor imi e s-o văd pe lelea Lucreţia, cu mijlocul strâns în bete, straşnică femeie purtându-şi cătrinţa cu mare mândrie şi scuturându-şi tălpile goale de colbul drumului în iarba de pe marginea şanţului.

Aş lăsa o fărâmă de dor şi mămăligii cât roata carului, făcută de mâna iscusită a leliţei Firuţa, pe care o împărţea celor 12 fraţi ai ei, dar şi mie deopotrivă. Bună mai era cu brânză de oi si ceapă verde... Mult mai bună decât acasă, unde o împărţeam doar cu Gelucu, fratele meu.
Eh, vremuri duse! Amintirea lor însă e tot mai pregnantă, deşi trece timpul. Acolo în satul dintre dealurile bucovinene, am prins drag de muzica populară, pe care o ascultau oamenii adunaţi ciorchine pe la porţi, doar în zile de sărbătoare, când se întorceau dela biserică.
Dar ploaia?
Era parcă o chemare  acel ceva, care te făcea să nu te fereşti de stropii repezi de vară, ci să adăşti cu braţele deschise sub izvoarele cerului, cu poarta inimii deschisă larg şi bucuria întipărită pe chip.
Doamne şi ce-mi mai placea să cutreier cărările de prin toate dumbrăvile înmiresmate!
Ziua, tălpile parcă aşteptau să mângâie negrul pământului, ca într-o comuniune plină de linişte cu natura, iar mai târziu, noaptea îmi săruta visele, când adormeam  în aroma fânului proaspăt cosit.
Acum satul este în agonie de moarte, iar eu şi tu trecem nepăsători sau neputincioşi pe lângă el.
Şi cum să nu moară când  îşi pierde autenticul pe zi ce trece, transformându-se in hilar şi grotesc?

Ca din pământ răsar clădiri, care de care mai gigantice, diforme şi de prost gust. Pe uliţe, trec în goană lăsând în urmă trombe de praf,maşini scumpe atrăgând lătratul furios al câinilor, blestemele babelor şi fugărind cele câteva găini răzleţe, care s-au aventurat la drum..
Tinerele cu părul vopsit în cel puţin trei culori stridente, îşi scâlciază prin gropile uliţelor, pantofii de sute de euro şi înjură birjăreşte, trăgând cu sete din ţigar
ă  spre disperarea şi oprobiul bătrânilor, care  sprijiniţi de stâpul porţilor, îşi fac cruce.
De prin curţi decibelii îţi agresează intimitatea gândului trâmbiţând un soi de muzică străină satului, dar la modă acum - maneaua. 

Nici cu Dumnezeu nu stau mai bine satenii, deoarece renuntă tot mai des la slujba de duminică, in favoarea altor treburi pe lângă casă, sau  a televizorului.

Eh, multe clipe ale vieţii satului dispar odată cu trecerea timpului.
Un singur obicei nu dă semne de agonie: Bârfa. 

Eu mă retrag cu nostalgia lipită de suflet, hotărâtă să privesc satul doar printre rânduri...

vineri, 21 ianuarie 2011

Dor îngenunchiat

Dacă e vineri, " Hai la plimbare" la braţ cu poezia...

Iubirea mea, ce dor îmi e de tine.
Mă culc şi-adorm în  lacrima din mine,
Căci între noi zâmbeşte depărtarea,
Iar pe la uşi, azi bocăne uitarea.

Şi în străfundul inimii, tristeţea
Încondeiază-n taină bătrâneţea,
Când clipele se ţes pe nevăzute,
Din zile, nopţi, ce-s în genunchi căzute.

Ascult în noapte, inima cum bate
Şi mă scufund în amintiri ciudate,
Ce vor tributul astăzi să mi-l ceară,
Din zori de zi şi pân' se face seară.

Lumini şi umbre-mi macină destinul,
Îngenuncheată mai aştept sublimul.
În vis, aud cum poarta se deschide
Şi inima-mi în flacară s-aprinde
.

elena marin alexe 

marți, 18 ianuarie 2011

Părerea mea ..despre "Prietenie"

Prietenia nu este un simplu cuvânt, ci  un sentiment căruia nu întotdeauna îi dăm adevărata valoare. În primul rând prietenia este ceva reciproc, în care sunt implicate, două, sau mai multe persoane, cu aceleaşi năzuinţe şi multe aptitudini, sau gusturi artistice comune. Dar şi aşa, tot este greu să defineşti o prietenie deoarece, prietenia este un dar şi acest dar nu se cere ci se câştigă printr-o anumită atitudine bazată pe respect, adevar şi compatibilitate.

Şi în virtual, ca şi în viaţa reală, prietenia poate fi adevărată sau nu.
Eu am fost şi sunt binecuvântată cu prieteni buni şi de mare valoare. Însă nu cred că am făcut eforturi mari spre a-i avea. Cred că sentimentul acesta a venit încet încet, zi de zi şi la un moment dat după ce ne-am cunoscut cât de cât şi am văzut că avem câte ceva în comun, s-au consolidat relaţii de care mă simt foarte onorată.

Nu sunt de acord cu lipsa de bun simţ şi cu tupeul. Admir deopotrivă persoane din diverse religii. Dacă cineva este Hindus, e ok, este alegerea sa şi îl respect. Dacă cineva este Yoghin, ok, este alegerea sa şi îl respect şi pe el.
Nu pot însă, da undă verde spre prietenie, unor persoane care fac un amestec ciudat între credinţa creştina bazată pe Sf.Treime şi diverşi prooroci sau lideri spirituali ca: Dalai Lama, Vhişnu , Rama etc. Am respect pentru asiaticii care se nasc şi trăiesc în religia islamică de exemplu. Dar să fii român, să fii ortodox, catolic, sau protestant şi să afirmi că îl iubeşti pe Dumnezeu şi pe Isus Hristos, pe Duhul Sfânt şi pe Maria mama Domnului, dar în acelaşi timp să adaugi la credinţa ta creştină pe Vhişnu alături de Isus, sau să introduci printre versetele bibliei anumite scrieri yoghine, sau mayaşe, făcând cu bună ştiinţă un talmeş-balmeş şi împietând suveranitatea lui Dumnezeu cu scrierile lui Lorbert, ei bine, cu asta nu mă pot împăca. Când aceste persoane vor încearca să intre forţat în viaţa mea căutând nu prietenia sinceră, ci doar o sursă de scandal, sau un aflux de persoane care să le viziteze şi să le citească aberaţiile exacerbate, vor găsi bariera pusă, dar fără duşmănie. De multe ori rudele le primim la pachet, că ne place sau nu. Dar cred că fiecare are dreptul să-şi aleagă prietenii.


Păstrez cu mare dragoste, un sentiment curat, tuturor prietenilor mei, ortodocşi, catolici, reformaţi, protestanţi şi neoprotestanţi, sau de alte religii. Mă bucur şi mă simt onorată de prezenţa voastră, întotdeauna, căci în orice prietenie, sinceritatea contează!

elena marin alexe

duminică, 16 ianuarie 2011

Invitatie la concert - Bach



Darul meu de duminica pentru inima si suflet.

Psalm 23

1. (O cantare a lui David.) Domnul este pastorul meu: nu voi duce lipsa de nimic.
2. El ma paste in pasuni verzi si ma duce la ape de odihna;
3. imi invioreaza sufletul si ma povatuieste pe carari drepte, din pricina Numelui Sau.
4. Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de niciun rau, caci Tu esti cu mine. Toiagul si nuiaua Ta ma mangaie.
5. Tu imi intinzi masa in fata potrivnicilor mei; imi ungi capul cu untdelemn, si paharul meu este plin de da peste el.
6. Da, fericirea si indurarea ma vor insoti in toate zilele vietii mele, si voi locui in Casa Domnului pana la sfarsitul zilelor mele.

vineri, 14 ianuarie 2011

Oda in metru antic

  Daca e vineri, "hai la plimbare" la brat cu poezia!

 

EMIL CIORAN

„Fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat şi aproape de dispreţuit. Dacă n-am fi avut pe Eminescu, trebuia să ne dăm demisia. Eminescu este scuza României”.

Nu credeam sa-nvat a muri vrodata;
Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
Singuratatii.

Când deodata tu rasarisi în cale-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce...
Pân-în fund baui voluptatea mortii
Ne'nduratoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele marii.

De-al meu propriu vis, mistuit ma vaiet,
Pe-al meu propriu rug, ma topesc în flacari...
Pot sa mai re'nviu luminos din el ca
Pasarea Phoenix?

Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista;
Ca sa pot muri linistit, pe mine
Mie reda-ma!
 

joi, 13 ianuarie 2011

Kaka

"eu aparţin lui Isus"

Kaka, mijlocașul de la Real Madrid a revenit din nou, după opt luni de pauză, din cauza unei accidentări, care l-a împiedicat de a juca acest sezon. El și-a exprimat satisfacţia pe Twitter (http://twitter.com/RealKaka), unde și-a încheiat mesajul cu  ”slava lui Dumnezeu.”
Jucatorul brazilian a fost operat la genunchiul piciorului stâng imediat după Cupa Mondială din Africa de Sud, iar luni seară a jucat 17 minute în meciul de pe Coliseum Alfonso Perez.
Kaka este recuperat, iata o veste care aduce bucurie pentru Real Madrid dar si  şi pentru lumea fotbalului, deoarece este un mare jucator.
“Este o mare bucurie. Slavă lui Dumnezeu”  asa s-a exprimat Kaka la aflarea vestii ca va juca in meciul cu Getafe  Pentru Kaka a fost important să își ia timp să-I mulţumească lui Dumnezeu, demonstrând încă o dată importanţa credinţei în viaţa lui de zi cu zi, chiar şi după această perioadă grea.

Am gasit aceasta stire si m-a emotionat foarte tare atitudinea acestui sportiv de performanta, care ii atribuie lui Isus cinstea si multumirile cuvenite si care fara nici o retinere ingenunchiaza sub privirile a zeci de mii de oameni sa-I multumeasca pentru orice reusita a vietii sale.
Ma intreb: cati dintre noi isi aduc aminte mai ales in momentele bucuriilor, sa aduca la altar multumirea Celui ce merita. Daca nu am facut asta pana acum, s-o facem si astfel se vor inmulti bucuriile.

marți, 11 ianuarie 2011

Plânge iarna


Plânge iarna printre vii,
În batiste albe reci.
Uliţele sunt pustii,
Când prin viscol le petreci.


Satul pare-ncremenit
În tăcere cufundat.
Somnul l-a ademenit,
Noaptea dor a legănat.


Cu privirea dusă-n gol
Mai răman să mai adun,
Câţiva fulgi ce zburdă-n stol,
Leac la inima să-i pun.


Mai târziu, pe lângă foc,
Rătăcesc în poezii
Diamante, ce-şi fac loc
Iarna-n nopţile târzii.


Trece iarna printre vii,
Atingând raze de stea,
Dans răzleţ printre stihii,
Sărută  inima mea.

elena marin alexe.

vineri, 7 ianuarie 2011

Pentru Geanina!

Este o zi deosebită pentru tine draga mea dragă, aşa cum îmi place mie să-ţi spun şi pentru-că eşti foarte importantă pentru mine, dă-mi voie să-ţi spun şi aici, că te preţuiesc mult, te respect şi te iubesc cu iubire din IUBIREA LUI, care face să îmbobocească frumuseţea trandafirilor galbeni şi presoară peste ei suave arome.
Până ne vom vedea ..[ căci va veni şi acea zi] şi iţi voi umple braţele cu trandafirii noştri, te poftesc să-ţi răcoreşti privirile în gingăşia acestei tufe bogată în galben strălucitor, furat în zori de pe razele soarelui. 
Deşi te-ai născut iarna sufletul tău este plin de căldura şi meriţi dragostea celor din jur. Te îmbrăţişez cu mare , mare drag! 
Fericit este omul care te-a cules şi te păstrează cu dragoste la piept.



 La Mulţi Ani Geanina ! 
Dumnezeu să te binecuvânteze!

marți, 4 ianuarie 2011

O zi cu mine..

Dimineaţa-n voaluri de ceaţă
Cată spre mine prin ochiul de nor
Îmi aşterne pe tavă viaţă
Şi răcoarea tandră mângâie dor

Salut tăcută doi fulgi prinşi în zbor
Şi uit pentr-o clipă vis şi firesc
Mă prind în hora celestă uşor
În tainica joacă simt că trăiesc

Poartă amiaza pe umerii grei
Raze de soare zâmbind obosit,
Mângâie-n treacăt cu palmele ei
Bruma de-argint care-abia s-a trezit

Spre-apus seara coboară discretă
Vis solemn, peste frunte şi pleoape
Flutură-n mantii fast de vedetă
Cuprind cerul atât de aproape

În noaptea neagră ce biruie tot
Mă închin aşteptând şi umilă
Aplec în taină dorinţa ce-o port
Implorând iertare şi milă

Blând din tării o voce-mi răspunde
Sigiliu pune pe inima mea
Alungă dor şi temeri profunde

Şi-ndată adorm pe-o rază de stea
elena marin alexe

duminică, 2 ianuarie 2011

"Cosuletul cu mere de aur"

2. Iosua a zis intregului popor: "Asa vorbeste Domnul Dumnezeul lui Israel: "Parintii vostri, Terah, tatal lui Avraam si tatal lui Nahor, locuiau in vechime de cealalta parte a Raului si slujeau altor dumnezei.
3. Eu am luat pe tatal vostru Avraam din cealalta parte a Raului si l-am purtat prin toata tara Canaanului; i-am inmultit samanta si i-am dat pe Isaac.
4. Lui Isaac i-am dat pe Iacov si pe Esau: lui Esau i-am dat in stapanire muntele Seir, iar Iacov si fiii lui s-au coborat in Egipt.
5. Am trimis pe Moise si pe Aaron si am lovit Egiptul cu minunile pe care le-am facut in mijlocul lui; apoi v-am scos afara din el.
6. Am scos pe parintii vostri din Egipt, si ati ajuns la mare. Egiptenii au urmarit pe parintii vostri pana la Marea Rosie, cu care si calareti.
7. Parintii vostri au strigat catre Domnul. Si Domnul a pus intuneric intre voi si egipteni, a adus marea inapoi peste ei si i-a acoperit. Ati vazut cu ochii vostri ce am facut egiptenilor. Si ati ramas multa vreme in pustiu.
8. V-am adus in tara amoritilor, care locuiau dincolo de Iordan, si ei au luptat impotriva voastra. I-am dat in mainile voastre; ati pus stapanire pe tara lor, si i-am nimicit dinaintea voastra.
9. Balac, fiul lui Tipor, imparatul Moabului, s-a sculat si a pornit la lupta impotriva lui Israel. A chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca sa va blesteme.
10. Dar n-am vrut sa ascult pe Balaam: el v-a binecuvantat, si v-am izbavit din mana lui Balac.
11. Ati trecut Iordanul si ati ajuns la Ierihon. Locuitorii Ierihonului au luptat impotriva voastra: amoritii, ferezitii, canaanitii, hetitii, ghirgasitii, hevitii si Iebusitii. I-am dat in mainile voastre,
12. am trimis inaintea voastra viespe bondareasca, si i-a izgonit dinaintea voastra, ca pe cei doi imparati ai amoritilor: nu cu sabia, nici cu arcul tau.
13. V-am dat o tara pe care n-o munciserati, cetati pe care nu le zidiserati, dar pe care le locuiti, vii si maslini pe care nu-i sadiserati, dar care va slujesc ca hrana.
14. Acum, temeti-va de Domnul si slujiti-I cu scumpatate si credinciosie. Departati dumnezeii carora le-au slujit parintii vostri dincolo de Rau si in Egipt si slujiti Domnului.
15. Si daca nu gasiti cu cale sa slujiti Domnului, alegeti astazi cui vreti sa slujiti: sau dumnezeilor carora le slujeau parintii vostri dincolo de Rau, sau dumnezeilor amoritilor in a caror tara locuiti. Cat despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului."
Iosua capitolul 24:2-15.

Aceste cuvinte spuse de Iosua poporului  Israel, sunt valabile si pentru noi astazi, pentru-ca El, Dumnezeu este omniscient, omniprezent si omnipotent.
Sa privim cu incredere spre viitor cu credinta, caci alaturi de Dumnezeu, toate grijile , greutatile, durerile sufletului si necazurile se risipesc.
Acesta este mesajul meu, pe care il daruiesc la inceput de an tuturor prietenilor mei din virtual, cu mare mare drag, acum la inceput de an nou.
Sa ne incredintam  Lui, caci nu stim ce ne aduce ziua de maine...si este minunat sa ne bazam viata pe dragostea Domnului Isus Hristos, Fiul Preaiubit al lui Dumnezeu , ca sa traim aici si-n vesnicie.
Fiti binecuvantati dragii mei!