vineri, 4 ianuarie 2013

Ferească Dumnezeu să mori...

Cel mai periculos lucru în România este să mori. După cel mult o oră de la anunţarea decesului, numele şi demnitatea îţi pot fi murdărite cum nici nu ţi-ai fi închipuit vreodată. Oameni obscuri, de peste tot, dornici de afirmare se înghesuiesc precum şobolanii şi începe defămarea post mortem. Apar amanţi, amante, copii nelegitimi, afiliaţia ta la un oarecare partid devine slăbiciune, devii dintr-odată datornic multora, sau inamicul public numărul unu al societăţii.
În mod special defăimarea se aplică semenilor noştri mai de seamă, celor mai cunoscuţi sau mai apreciaţi în domeniul lor. Ca o furtună se porneşte caruselul bârfelor,  urii, prostiei, invidiei naţionale şi cuprinde în mreaja lui ignoranţa şi dispreţul absolut pentru tot ce reprezintă avutul cultural al României. Dacă despre subiect ar vorbi doar istoricii şi acest lucru la timpul potrivit, nu ar fi nici o nenorocire, dar la start se adună mulţi neaveniţi, frustraţii neamului nostru, rataţii...cei care nu şi-au adus aportul  la nimic în viaţa lor, sau pseudoziariştii care stau de dimineaţă până-n noapte călare pe flecăreli autohtone, cu atâta vervă încât îşi înghit vorbele unii altora, că de cele mai multe ori nu se mai înţelege nimic din talk show-ul lor deşănţat.
Asta se întâmplă în defavoarea celui plecat dintre cei vii, care oricum nu se mai poate apăra. Din bătrâni se spune că odată ce omul a murit, el nu mai poate fi judecat de oameni. De ce nu putem lăsa judecata Judecătorului Suprem?
Mi-e silă, mi-e ruşine că românii au devenit ucigaşii propriilor valori.
Voi încheia cu un sfat:
- Români, dacă vreţi ca numele vostru să rămână nepătat şi demnitatea intactă- Feriţi-vă de moarte!

foileton- elena marin alexe

18 comentarii:

la final de drum spunea...

Viaţa asta-i bun pierdut
Când n-o trăieşti cum ai fi vrut!
Şi-acum ar vrea un neam călău
S-arunce jug în gâtul tău:
E rău destul că ne-am născut,
Mai vrem şi-al doilea rău?
Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.

Iar a tăcea şi laşii ştiu!
Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd şi cad!

Și se ridică și din iad!
S-arate lumii întregi ,
Iubirea -n noi nu are legi
De ponegrire si desfrâu.


elena marin-alexe spunea...

la final de drum
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.

Multumesc pentru comentariul interesant!

Maria spunea...

Trist, dar adevarat ! Am urmarit si eu tot "spectacolul" la care banuiesc ca faceti referire...Tineam ba cu unii, ba cu ceilalti. Din fericire, pentru foarte putin timp, pentru ca am realizat penibilul in care multi s-au lasat dusi. E greu, dar cred ca trebuie sa acceptam ca s-ar putea sa nu mai schimbam in bine pe aceia care s-au inrait...Poate generatiile inca tinere sa invete din greselile astea atat de mediatizate. Ce trist inceput de an...

Dumitru K. Negoita spunea...

Frumos şi diversificat blog mai aveţi, de la pictură , poezie, proză şi, iată! Atitudini. Vă susţin ceea ce prezentaţi, am observat de câţiva ani că respectaţi şi iubiţi valorile, fie când vorbeaţi de A. Păunescu, fie de O.Paler...fie în această perioadă de S.Nicolaescu. Aveţi mare dreptate, în special al atitudinii pozitive. Aşa cum ştiţi şi dvs., mulţi se întreabă: - Care-i secretul acelora care se pot mândri cu rezultatele lor?
Tocmai acesta, muncind, în cazul acesta muncind prin a creea, fără a fi egoist în a aprecia şi calităţile altora. Bine, bine, sunt cu mult mai multe şi dvs. aveţi şi altele. Cu respect şi... consideraţie (dkn)

elena marin-alexe spunea...

Maria
Cam ciudată înmormântarea regizorului, pentru marea majoritate a românilor. Dar fiecare om are dreptul să aleagă pentru el, iar Sergiu Nicolaescu a ales.
Da, trist început de an.

elena marin-alexe spunea...

Dumitru K. Negoita
Mă doare să văd cum oameni de valoare ale neamului nostru sunt purtate în gură de nişte nevolnici, anonimi, leneşi sau nerealizaţi.
Apreciez tot ce a făcut în cinematografie, Sergiu Nicolaescu. Cât despre alegerea sa, dacă chiar a fost proprie...nu ar trebui să aruncăm cu vorbe grele. El va da socoteală pentru păcatele lui şi nu altcineva.Este Dumnezeu care are drept la judecată. Noi trebuie să respectăm valoarea culturală lăsată nouă.

iri spunea...

Da, si noi am fost mahniti azi de ceea ce s-a intamplat.Dar...
Elena draga imi pare rau dar mai trebuie sa astept 23 de zile ca sa te pot accepta pe lista mea de Facebook.Dintr-un motiv necunoscut sant blocata atatea zile.Te pup!

Cristian Lisandru spunea...

Scumpă doamnă, cu tristeţe spun că aveţi dreptate. Un moment trist, foarte trist, se transformă invariabil într-un circ. Foamea de rating, foamea de senzaţional, foamea de mizerii... Sunt palme grele date fără reţinere, fără scrupule, intimitatea este răvăşită, se scormoneşte prin viaţa celui abia trecut în nefiinţă cu o patimă de hienă. Fără rezerve. Da, în România e greu să şi mori. E riscant. Mă întreb unde oare vom ajunge dacă vom continua să mergem pe acest drum...
Toate gândurile bune pentru dumneavoastră şi familie, Dumnezeu să-l odihnească pe Sergiu Nicolaescu...

elena marin-alexe spunea...

iri
Nu-i nimic, draga mea. LA MULŢI ANI!

elena marin-alexe spunea...

Cristian Lisandru
Şi acum cănd îţi răspund,Cristian dragul meu, încă este tocat pe posturile tv. Mi-e silă de mass media din România.
OARE POPORUL ĂSTA SE VA MAI SCHIMBA ÎN BINE VREODATĂ?

Rodica Botan spunea...

Era o vreme cind mortul era respectat indiferent cin eera...daca nici moartea nu ne mai afecteaza sentimentele...sintem proba pentru evolutionisti...ca semanam tot mai mult cu animalele care se sfisie pentru hrana...

Geanina Lisandru spunea...

Avem un talent aparte de a ne băga în vieţile altora cum nu pot scrie şi descrie.

Fiecare face exact ce doreşte cu viaţa sa şi decide exact ceea ce simte că este mai bine pentru el.

Ne place să trăim vieţile altora şi uităm să ne trăim propria viaţă.

elena marin-alexe spunea...

Rodica Botan
Aşa este, Rodica. Unde mai este dictonul: despre morţi numai de bine..?

elena marin-alexe spunea...

Geanina Lisandru
Oamenii datoriţă exceselor mass media si-au cultivat curiozitatea, care a devenit din nefericire morbidă. Păcat.

Radu spunea...

Elena , mi se pare plina de bun simt postarea ta ! Din pacate bunul simt nu este o cartacteristica a celor ce lucreaza in media romaneasca . Pe ce criterii sunt angajati oamenii in televiziunile noastre de scandal si show politic desantat ...nu stiu . Factorul educativ nu razbate pana la mine . Un om ca Sergiu Nicolaescu merita toata aprecierea pentru opera pe care ne-a lasat-o drept mostenire . Dar pana nu ne terfelim noi valorile , pana nu le facem albie de porci ...nu ne lasam ...De ce oare atata inversunare in denigrarea valorilor nationale ? De ce-o trebui cautat senzationalul in noroi ?

elena marin-alexe spunea...

Radu
Şi eu cred că mass media de la noi, în mod special televiziunile înnebunite după rating, sunt sub orice critică. Scormonesc prin noroiul societăţii şi dacă vor...pot murdări pe oricine, oricât de cinstit, perfect, incoruptibil ar fi acesta.
Marea de oameni neavând alte repere...merg ca turma după ideile murdare şi interesate ale acestora.
Mulţumesc pentru ca ai mai revenit la plimbare :) şi să sperăm că se va mai schimba ceva...în timp.

dr MAG spunea...

De moarte nu te poti feri (deocamdata) insa poti alege cum sa mori...daca sti ce anume trebuie facut si daca D-zeu considera ca esti pregatit sa afli...interesant ca vad postarea ta acum dupa ce tocmai am vorbit cu sora-mea de maestri shaolin si qigong...
Toate la timpul lor pentru media si pentru societate,in functie de cum ne insusim lectiile vietii.

elena marin-alexe spunea...

dr MAG
Niciodată nu te poţi feri de moarte şi nu poţi alege cum să mori, căci nu eşti stăpân pe viaţa ta...nici un muritor nu poate afirma asta.
Cât despre maeştri altor culturi cum ar fi, japoneză sau cea chineză, sau oricare alta, sincer nu mă interesează.Eu am studiat biblia, sunt creştină, fiica Regelui Hristos şi cred cu toată fiinţa mea doar în Biblie, pe care o consider cartea de căpătâi a omenirii.
Dar in foiletonul meu nu doream să ating zona religioasă, ci doar cea socială şi educaţională.
Mulţumesc, pentru vizită. Gânduri bune şi Dumnezeu să te binecuvânteze!