sâmbătă, 14 martie 2015

Răspunsul


Mă regăsesc rătăcită
în clepsidra timpului şi simt
cum mă strivesc întrebările
de ieri de azi de mâine
Cerul rămâne  impasibil
cu buzele pecetluite
eu abia de mai respir sub
avalanşa suspinelor
Dar când inima ajunsă la capătul puterilor
zace îngenunchiată în colbul drumului
se deschid porţile Iubirii
primesc umilă sărutul pe frunte
braţele lui Dumnezeu
mă cuprind cu milă nemărginită
ridicându-mi povara gândului ascuns
apoi mă împodobesc pentru nunta eternă
şi abia atunci  văd
Răspunsul stă atârnat între cer şi pământ
pe un lemn care nu mai putrezeşte
niciodată de atâta Dragoste

elena marin alexe

4 comentarii:

Ana Maria spunea...

Foarte frumos! Salutari din Bucuresti!

Loredana spunea...

Superba poezia!

elena marin-alexe spunea...

Ana Maria

Cu mare drag, scumpa mea!

elena marin-alexe spunea...

Loredana
MULŢUMESC, cu drag!