vineri, 11 septembrie 2015

Septembrie





Se-apropie toamna, tiptil, pe cărări,
Hai vino, să vezi cum se-alintă pe zări,
Uşor se strecoară în galbenul ei
Să-şi pună sărutul pe flori, pe alei.

Spre soare zâmbeşte cu milă-n priviri,
Pe raze îi scrie cu ploi amintiri,
Desferecă uşi la pod, la cămară,
Stăpână deplină din zori până-n seară.

Se plimbă, cu vântul la braţ prin livezi,
Prin crengile pline, adesea îi vezi
Le mângâie-n treacăt, şoptind dulci poveşti,
Tu stai şi te miră, cu drag  îi priveşti

Când coşul cu roade bogate ţi-e plin,
Tu ruga înalt-o spre harul divin,
El toamna bogată trimite mereu,
Iubeşte şi iartă, sublim Dumnezeu.

elena marin alexe

6 comentarii:

Loredana spunea...

Superba poezia!
Chiar asa e toamna, deschide larg usa camarii...

♥ E LENA ♥ spunea...

Se-apropie toamna, tiptil, pe cărări,
Hai vino, să vezi cum se-alintă pe zări,
Uşor se strecoară în galbenul ei
Să-şi pună sărutul pe flori, pe alei.
Superbă poezie,draga mea Tiză!
Vă doresc o toamnă fericită și plină de bucurii!
Vă îmbrățișez cu mare drag!

elena marin-alexe spunea...

Loredana
Mulţumesc pentru popas, Lore!

elena marin-alexe spunea...

♥ E LENA ♥
Cu mare drag îţi doresc şi eu o toamnă binecuvântată şi tot ce-ţi doreşti, Tizo, dragă! Mii de îmbrăţişări!

Dumitru K. Negoita spunea...

Bucuria şi dragostea dedicată toamnei pentru roadele ei şi, ruga înspre harul divin, înalţă poezia în trepte spre cer!

elena marin-alexe spunea...

Dumitru K. Negoita
Vă mulţumesc, domnule Negoiţă!