luni, 14 martie 2016

Somnul rugăciunii...naşte monştri


“Iisus este într-o grădină, dar nu este a deliciilor, cum a fost cea a primului Adam, în care el s-a pierdut, şi în felul ăsta a pierdut tot genul uman, ci într-una a supliciilor, în care El s-a salvat şi-n felul ăsta a salvat tot genul uman. El trăieşte această suferinţă şi acest abandon în toată oroarea nopţii. Iisus caută companie şi caută reconfort din partea oamenilor. Asta e unic în toată viaţa, mi se pare, dar El nu găseşte nici un sprijin, pentru că discipolii Săi dorm.”
Şi acum urmează unul dintre cele mai frumoase lucruri care s-au scris vreodată: “Iisus va fi în agonie până la sfârşitul lumii. Nu trebuie să dormim în tot acest timp.”
Simţiţi progresia. Iisus se roagă pe Munte, discipolii dorm, atâta lucru v-am rugat, să staţi cu Mine, şi voi dormiţi?, apoi se întoarce, El ştie că va muri, şi moartea e îngrozitoare, El este om şi ştie că nu e doar aşa – Zeus care s-a făcut lebădă şi apoi se întoarce, nu, El este om şi asumă acest lucru până la capăt, este totul, suferinţa, predestinarea şi abandonul. Pascal, în rugăciune fiind, scrie: “Iisus va fi în agonie până la sfârşitul lumii. Nu trebuie să dormim în tot acest timp.” (fragment din conferinţă)

H.Patapievici

Dacă am fi mai atenţi la viaţa noastră, dacă vegherea şi rugăciunea "la timp şi ne la timp" ar sta la baza atitudinii de creştin autentic, atunci nu ar mai fi devieri de la calea adevărului. Dacă oamenii şi-ar spune adevărul unii altora, ar ocoli planurile celui rău. De ce nu facem asta? Fiecare poate să răspundă în dreptul său. Avalanşa dispreţului şi a vorbelor urâte care nu se mai termină ci continuă asupra pastorului Ianovici, mă face să dau dreptate iarăşi  cuvântului biblic: Dragostea celor mai mulţi se va răci. Primesc în continuare mesaje anonime în care unii aleg să-şi arunce frustrările şi ura asupra oricui ar susţine nevinovăţia lui F.Ianovici. O fac fără pic de ruşine. Dumnezeu să-i ierte.
Eu pot să spun doar atât: că aşa egoism, gelozie, răutate, invidie, aviditate de a bârfi, cum se vede azi printre cei ce-şi spun creştini,  nu ştiu să mai fi întâlnit pe tot parcursul vieţii mele de şasezeci şi patru de ani. Unii dintre noi au uitat complet că suntem trecători ca iarba de pe câmp, care azi este şi mâine n-o mai vezi. Suntem labili şi ne lăsăm luaţi de vânturi încoace şi încolo. Mă întreb unde ne sunt rădăcinile? Unde-i ţelul nostru? Hristos a abolit într-un fel cele zece porunci , sau mai bine spus, le-a condensat lăsându-le sub ochii noştri în Ev. Matei 22:
37. Isus i-a raspuns: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau."
38. Aceasta este cea dintai si cea mai mare porunca.
39. Iar a doua, asemenea ei, este: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti." 

Poate dacă ne-am ancora mai mult în veghere şi rugăciune am putea discerne mai lesne între bine şi rău, dar n-o facem. Mândria că suntem copiii lui Dumnezeu ne orbeşte spiritual şi o luăm razna, cum ar fi spus tatăl meu, într-un limbaj mai arhaic. Dumnezeu este dragoste şi n-ar trebui să uităm asta nici o clipă. Aşa că se cere o concluzie: Dacă despre mine nu aş divulga vorbe urâte, de ce s-o fac în pofida aproapelui meu, mai ales că nu cunosc temeinicitatea acestora. Încă mai sper că se vor linişti apele şi vorbele de ocară aruncate asupra unora şi a altora. Dacă am scris câte ceva şi dacă cineva s-a simţit lezat de cuvintele mele, îmi pare rău.Nu am intenţionat asta. Am intrat într-un carusel al răutăţii, fără să-mi doresc asta.
Mă doare toată această uriciune a vorbelor care au inflamat internetul şi continuă să arunce în derizoriu lucrarea lui Dumnezeu.

Haideţi să nu uităm preţiosul îndemn biblic.Rugaţi-vă neîncetat.


elena marin alexe


6 comentarii:

Modart spunea...

Cine are valoare ,are axiomatic si multi dusmani!
Invidia bat-o vina!

Modart spunea...

Am publicat aici un scurt comentariu pe care vaz cu nu l-ati postat.Era o simpla afirmatie,mai preciz,o zicala.
Sa fiu clar ...sunt ortodox prin botez,dar nu am nimic potrivnic cu alte culte crestine.Apreciez la fiecare anumite aspecte.
Cu ceva timp in urma,am audiat din curiozitate pe net mai multe cuvantari ale unor pastori de la alte culte.Atunci am dat si de acest pastor,Florin Ianovici(nici nu stiam ca este penticostal,nu se mentiona in acel material video,acum abia am aflat).Si da,mi-a placut ce spune si cum spune...evident foarte bine pregatit si foarte insufletit in discursul sau.
Iata de ce am tinut sa adaug cateva mici observatii aici.Subiectul nu imi era strain,el insusi undeva deplangea barfa,fatarnicia,falsii prieteni...dand un exemplu concret din viata sa.

elena marin-alexe spunea...

Modart
Patapievici este într-adevăr un om de valoare, printre puţinii care au mai rămas în ţărişoara noastră.

elena marin-alexe spunea...

Modart
Precum vezi mai sus, şi atenţie la dată, l-am publicat şi chiar am şi răspuns. Cunosc cu ce s-a confruntat dl. Patapievici. Aşa este în România şi nu numai...Se aruncă cu pietre în pomul plin de roade, iar trădarea şi invidia sunt la ele acasă. Mulţumesc pentru comentariu.Cu prietenie şi respect.

Modart spunea...

Eu nu la Patapievici ma refeream,ci la subiectul articolului,F.Ianovici.

Nu cunosc ce acuze le-ar aduce unii,nici nu ma intereseaza,recunosc ca au valoare,studii gramada,dedicatie si efort consistent de a transmite lumii din intepciunea unor carti fundamentale.
In rest,daca este sa cauti nod in papura cuiva,vei gasi lesne.Nimeni nu-i perfect,infailibil.
Pana si Iisus cand a fost facut 'bunule invatator' a raspuns ca de ce ma faceti astfel,"doar unul este Bun,Dumnezeu,Tatal!"
Asadar, El insusi isi declina statul de perfectiune!
O zi frumoasa sa aveti!

ps; Da , a fost o defectiune,nu era la inceput ,iar dupa ce am scris,l-am vazut postat.Ori nu am observat eu bine prima oara...
Scuze!

elena marin-alexe spunea...

Modart
Despre dl. Ianovici nu pot discuta cu tine, deoarece este destul de complicat deoarece ai spus că eşti ortodox şi nu-i cazul să abordăm lucruri străine altora.Este ca şi cum tu ai fi scris despre un preot sau arhimandrit şi eu aş vrea să discutăm pe o temă ce nu-mi este la îndemână. NU VREAU să intrăm în detalii. Pot spune doar că unii oameni indiferent de denominaţiunea din care fac parte, nu se pot scutura de tarele fireşti ale bârfelor, geloziei, vicleniei etc. Dar există un singur Dumnezeu care ne va judeca pe fiecare dintre noi, pentru fiecare faptă sau vorbă.
Mulţumesc mult pentru părerea ta pertinentă. Cu prietenie. Te mai aştept. PS. Mi-ar plăcea să-ţi ştiu adevăratul nume, dar....