Talharul

[Fragment]     Costache Ioanid


Si tarziu, cand Paradisul s-a inchis cu-n vuet lin,
printre stele, catre poarta, vine-ncet un biet strain.
Ochii lui sunt plini de frica. Paru-n frunte. Fata supta.
Peste trupul plin de sange, poarta o camasa rupta.
- Ce vrei tu?Ii spuse unul dintre ingerii strajeri.
Cine esti? Il mai intreaba, iscodind cu ochi severi.
-Eu?...raspunse-ncet strainul coplesit de un oftat,
Sunt un ticalos din lume...Nu stiu sa fi fost pacat,
sa nu-l fi facut in viata. Am ucis. Am jefuit.
De copil m-a prins o vraja de pacat si de cutit.
Ma tineam ascuns in pesteri si pandeam pe cei bogati.
Sangele curgea ca apa. Apoi galbenii pradati,
mi-i luau toti carciumarii si femeile pierdute.
Si cadeam in zori pe-o vale intre brusturi si cucute.
La altare n-am dus jertfa nici o mierla de cand sunt.
N-am stiut de rugaciune. N-am avut nimica sfant.
O putere, un balaur, imi da branci sa beau  sa prad...
-Vai, destul...vorbi strajerul. Locul tau e-acolo-n iad.
Si cu mina lui intinsa, i-arata in jos sub cer,
intr-o gura de-ntuneric, flacari vii intr-un crater.

Se uita-ngrozit strainul.Iar apoi incet sopti:
- Da ...acolo. Dar asculta. Inainte de-a muri,
osandit fiind la moartea , cea mai grea, mai blestemata,
tintuit pe lemnul crucii, am vazut, hulit de gloata,
Un profet murind alaturi. Ba... mai mult  ca un profet!
Nu era un om din lume.Ci sub fruntea de namet,
Ii plutea in ochi o pace...si-o dumnezeire-n grai.
El mi-a spus privindu-mi fata: Azi vei fi cu mine-n Rai!
Si acum ...o intrebare...un cuvant mai am de spus:
Daca tot ce vad e raiul, nu-i pe-aici acel Isus?...
- O! Isus? E aici, in slava...tot ce vezi Ii apartine.
Dar de ce-ti acoperi fata hohotind? Sau plangi straine
-Rogu-te, o vorba numai...Nu stiu cum sa-mi spun amarul...

Daca e Isus aicea...spune-I c-a venit talharul.
-Vino!...Poarta e deschisa...Domnul Ii vorbeste-n prag.
Il priveste lung talharul. Pasii inapoi se trag...
E Isus acest arhanghel in vesminte sclipitoare?
Parul...Nu-i al Lui. Nici braul. Nici camasa de ninsoare.
Dar...privirea blanda...Ochii. El e! Si-a cazut gramada.
Cum? Dar cine il ridica? Ochii lui nu pot sa creada.
-Doamne, sunt murdar,,,,si0n zdrente, Sunt...
si-si franse vorba-ndinti.
-Eu...in haine de lumina? Eu, talharul printre sfinti?

Si luandu-l bland cu Sine stralucitul Voievod,
langa tron ducandu-l zise; " El Mi-a fost intaiul rod!"


                             *

Si acum sa stie-orcine : Unde a intrat talharul,
nu-i pe lume om sa creada si sa nu-I primeasca Harul!
Nu-i pacat pe care Domnul nu si-a pus fagaduinta.
Unul singur nu se iarta niciodata: Necredinta!


Aceasta capodopera a poetului Ioanid, este dedicatie din partea mea pentru toti cititorii mei din virtual.Nu am postat-o pe toata caci e foarte lunga, dar merita  sa cititi acest fragment, credeti-ma.
ISUS e Viu!... si asteapta sa credem in jertfa Lui de ispasire, asa cum a crezut si unul din talharii cu care a impartit supliciul pe Golgota si a ajuns sa mosteneasca Raiul.

Hristos a inviat! E viu in veci de veci!