N-aş vrea să mă surprindă noaptea
pe uliţe necunoscute
când dacă bat din poartă-n poartă
nu-i nimeni care să m-asculte
N-aş vrea să-mi plâng nefericirea
sub raza lunii care-i oarbă
aş rătăci pe drumuri negre
şi-aş pierde încă-un ban din salbă
N-aş vrea să mă opresc la uşa
celor ce nu cunosc suspinul
mai bine-ngenunchez în taină
şi stau de vorbă cu Divinul
10 comentarii:
Sufletul tău chiar se așterne în palmă!
Cu respect şi bucurie am trecut pe "...la plimbare" şi, am savurat din câteva poezii, de pe acest minunat blog. Cu aleasă stimă,dkn
Tu scrii intotdeauna atat de frumos si de sensibil! Imi plac poeziile pe care le citesc aici!
INCERTITUDINI
Mulţumiri alese!
Dumitru K. Negoita
Mulţumesc pentru popas, domnule, Negoiţă!
Loredana
Mă bucură vizita pe care mi-o faci! Mulţumiri.
”N-aş vrea să mă surprindă noaptea
pe uliţe necunoscute
când dacă bat din poartă-n poartă
nu-i nimeni care să m-asculte”
Superb poemul așa cum ne-ați obișnuit draga mea Tiză!
Un weekend cât mai frumos vă doresc!
Pup și vă îmbrățișez cu drag!
♥ E LENA ♥
Mulţumesc, mult Elena, dragă Tizo!
E varianta cea mai bună, să stăm de vorbă cu El, să ne aducem problemele în fața Lui.
Frumoasă poezie.
O zi plăcută! :)
Lavinia Humeniuc Dance
Mulţumesc pentru popas, aici la poarta sufletului meu!
Trimiteți un comentariu