Dau la schimb

Inc-o iarnă se culcă pe inima mea
Îmbrâncită de vânt, cotropită de nea,
Mă voi vinde pe-o creangă de brad încă-un an

Sau cu drag voi petrece în alb diafan?

Mă voi vinde, ori nu, sigur voi cumpăra
Inc-un strop de speranţă şi-o rază de stea,
Dau la schimb, de găsesc, timpul ce l-am pierdut,
Pe un bob de iubire ce abia s-a născut...

Dacă vreţi vă mai dau un pocal cu tristeţi
Jumătate sorbit printre reci dimineţi...
Oare cine-mi va da bucurie-napoi,
Sau aveţi prea puţină stocată în voi?

Dau la schimb îndrăzneala şi nu mă opresc,
Nu mai vreau efemerul  şi chiar mă gândesc
Să pot să aprind candelabrul din mine,
Lumina să port, să urc zări senine.

La Mulţi Ani, Rodi, trandafirule roz...

La braţ cu toamna

(pentru tine, Rodi)

Şi dacă toamna îmi presară pe suflet gândul care doare,
aştept o altă primăvară scăldată-n razele de soare.

Şi dacă sufăr în tăcere am gândul mângâiat  de Tine,
ştiu că sunt clipe efemere care se rătăcesc prin mine.

Şi dacă ochiul Tău, Isuse spre mine caută-n tăcere,
 îmi vindecă tristeţi nespuse regrete, lacrimă, durere.

Şi dacă inima porneşte spre-albastra cerului cărare,
din alte zări pace primeşte să-mi facă ziua sărbătoare.

Şi dacă glasu-mi se răsfaţă prins în buchet de bucurie,
 pe bolta cerului agaţă minune, zâmbet, reverie.

Şi dacă-n suflet mor speranţe de vântul rece spulberate,
deschid seiful cu restanţe din întâmplări adevărate.

Şi dacă peste tot şi toate eu te aleg pe Tine Doamne,
pe drumul lung înspre cetate mă plimb la braţ cu mândre toamne.

 

A fost de Paşti 2011- la Vrancea. . . .