Alegere dureroasă

    

    Pastorul Florin Ianovici a ales. Și-a dat demisia din Cultul Penticostal. V-aș ruga să-i respectăm decizia , făsă a ne da cu părerea, căci nu este benefic acum în preajma sărbătorii de Învierea Domnului Isus. Dacă pastorul a găsit de cuviință să facă acest gest în mod public, este clar că știe bine amănunte și fapte care l-au determinat la această decizie, deloc ușoară, ba aș îndrăzni să spun foarte dureroasă. Dualitatea celor două decizii este de-a dreptul ridicolă și confuză. Și dacă ar fi doar asta.

Celor care așteaptă să-mi spun părerea le spun deschis că au de așteptat până trec sărbătorile Învierii. Acum ca orice gospodină mă preocup de masa pentru Paște, adică de sarmale și cozonac pentru nepoței.

Vă pot spune doat un singur lucru și-l știți și voi, dragi prieteni, frați și surori: Nu cade un fir de păr fără știrea Domnului...Deci hai să ne apropiem cu respect în fața Domnului , să primim sărbătoarea Paștelui așa cum se cuvine, cu inimi curate și sincere, în pace.

Sărbători fericite vă doresc tuturor! Hristos este viu!

Despre altele...mai vorbim după... 

elena marin alexe

Obsesia lui Ștefan Ivan

Încet încet se desfac ițele din jurul pastorului Ianovici, împletite cu dibăcie de pastorul 2, adică de Ștefan Ivan. La început nu am dat atenție unor persoane care încercau să-mi vorbească despre acesta și despre tristețea unei biserici total bulversate, Betel București.  Eram focusată spre cei care îl atacau pe pastor în față. Nu-mi imaginam că există o persoană atât de obsedată de locul întâi  în conducerea Betelului. Astăzi m-am edificat.

Am ales două postări din blogul personal al lui Ștefan Ivan, din care am spicuit câte ceva și le redau mai jos. Citiți cu atenție.

9 Martie 2017 stefanivan Lupta cu gândurile

https://stefanivan.wordpress.com/2017/03/09/lupta-cu-gandurile/

Majoritatea temerilor sunt izvorate din ingrijorari legitime. Si totusi, daca nu sunt tinute sub control, temerile acestea se transforma in obsesii.

24 Februarie 2017 stefanivan Certitudini

https://stefanivan.wordpress.com/2017/02/24/certitudini-5/

Ca sa iti urmezi visurile trebuie sa actionezi. Actioneaza pentru a-ti urma visul sau il vei pierde. Actioneaza tu sau vei fi obiectul actiunii altora.

Daca nu esti in posesia a ceea ce-ti doresti gandeste-te cum sa-l creezi. Dumnezeu iti va lumina calea. Sansa vietii tale, usa spre visurile tale este deschisa,

calea spre un anumit scop ti se poate revela in orice clipa. Fii gata pentru ea. Fa tot ce trebuie sa faci. Invata tot ce trebuie sa stii.

Daca nu bate nimeni la usa ta, bate tu la cateva usi. Intr-o zi vei pasi in viata pe care ti-o doresti. Fii gata sa urci pe baricade ca sa prinzi momentul.

Totul tine de perspectiva. Nu te poti ascunde de viata. Vei primi unele lovituri. Vei fi frustrat, suparat si trist te indemn totusi sa refuzi disperarea si amaraciunea.

Poti fi inghitit de valul urias sau poti calari pe coama lui spre mal. Tot astfel, evenimentele dificile din viata ta te pot dobora la pamant sau te pot inalta.

Daca poti respira fii recunoscator. Foloseste acest sentiment de multumire pentru a te inalta deasupra depresiei si amaraciunii.

Fa un pas, apoi urmatorul, ia-ti avantul necesar si construieste o viata pe care sa o traiesti cu placere.

….............................................................................................................

       Asta scrie pastorul 2 de la Betel, Stefan Ivan. Am citit și am rămas preț de câteva minute blocată de dorința acestui om, care chinuit de obsesia de a deveni pastor prim la Betel își dă arama pe față, fără să sesizeze asta, așa la plesneală, poate cu gând să dea o replică cuiva...dar neținând cont că netul este cale de acces pentru toți și că aici oricât te-ai ascunde umbrele ies....și te pătează.

Omul ăsta are un nume predestinat, așa ai spune la prima vedere. Îl cheamă Ștefan și pe noi ne duce gândul la martirul zdrobit de pietre, din dragoste pentru Isus, dar Ștefan Ivan parcă nu are nimic în comun cu eroul biblic. Păcat. El a ales să arunce, nu să primească, vorbe nu pietre, căci între timp umanitatea a mai progresat în tactici și viclenii așa că luptele nu mai sunt la vedere ci în subteran. El, acest Ștefan , robit de ambiții pământești, gelos și obsedat de harul pastorului Ianovici a mânuit zvonuri false, luptând, uneltind cu alții la fel de invidioși , pe la spatele acestuia, cu gândul că este vremea să devină el, Ștefan Ivan, pastor Mare și Sfânt, așa ca să i se ducă vestea... Inițial nici nu am bănuit, că acesta luptă pentru scaunul de la Betel, acolo unde Florin Ianovici a depus efort lacrimi și timp pentru a consolida biserica de ...cam cincisprezece ani. Așa spun informațiile pe care le-am primit de la unii membri de la Betel, care sunt efectiv bulversați, triști și descumpăniți la gândul că își pot pierde pastorul drag și că Ivan îi va lua locul prin uneltirile cu o parte a comitetului de la Betel și susținerea Comitetului Executiv al Cultului Penticostal. De obicei nu mă las influențată de nimeni, aleg să-mi fac o părere personală asupra cuiva, așa că am vrut să -l cunosc măcar puțin pe Ștefan Ivan, am intrat pe blogul lui și am citit unele postări, știind în prealabil că obsesiile nu pot fi ținute ascunse , ci ele ies ca uleiul la suprafața apei în caracterul fiecăruia dintre noi în tot ce facem și în special în scrierile noastre. Isus însuși spune în Matei 12
36. Va spun ca, in ziua judecatii, oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor pe care-l vor fi rostit.

37. Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina, si din cuvintele tale vei fi osandit."

Încă de anul trecut am fost abordată de câteva persoane care m-au întrebat de ce mă implic în cazul pastorului Ianovici? Avem un grad de rudenie, sau îl cunosc așa bine?

Vă răspund tuturor ca Domnului: Nu l-am întâlnit niciodată pe pastor și nici nu avem nici un grad de rudenie, sau ...cred că avem, da, avem, căci suntem frați, amândoi avem același Tată pe Dumnezeul cerului și al pământului. Nu ne-am văzut încă, dar îmi doresc acest lucru și sper ca anul acesta să am bucuria să-l cunosc personal pe Pastorul Ianovici, fratele meu drag, care prin harul dat de Dumnezeu, m-a înviorat în clipe de cumpănă, prin predicile sale de pe net.

Acum cu suspendarea lui, i-am descoperit și o altă latură a caracterului de adevărat creștin, aceea de a se smeri în fața lui Dumnezeu, a conducerii cultului și de ce nu în fața noastră a oamenilor credincioși care i-am admirat puterea în slăbiciuni , în încercări în dorința de a sta în ascultare de Dumnezeu. L-am glorificat pe Domnul Isus pentru acest om, care fără să știe va rămâne pentru noi un exemplu minunat, indiferent de cum vor decurge lucrurile de aici încolo. Lucrez în virtual din 2008 și am citit despre multe lucruri, dar mai hulit, mai înjosit mai murdărit prin diverse comentarii , nu am mai întâlnit niciun om, pînă la pastorul Ianovici. M-a uimit tăria de caracter, cu care a ales mai degrabă să tacă, să suporte mizerii, ofense fel de fel, de la oameni de joasă speță, unii bolnavi la cap, alții bolnavi în suflet, fără să riposteze.

El s-a smerit, Dumnezeu îl va înălța! Împreună cu grupul Alături de Florin Ianovici, voi continua să-l susțin cu post și rugăciune.

Cât despre Ștefan Ivan...timpul ne va arăta tot ce acum este mascat, abia schițat... Dar un lucru este cert: Obsesia lui Ștefan Ivan este Florin Ianovici. Contra lui luptă cu viclenie și abilitate, să-i ocupe locul, de ani buni. Ce fel de pastor vrea să fie domnul Ștefan, dacă nu a avut niciodată inițiativa unei rugăciuni cu toată biserica pentru Florin Ianovici? Chiar dacă acesta ar fi fost considerat cel mai păcătos om din biserică, chiar nu s-a simțit necesitatea unei singure rugăciuni măcar? A fi pastor e lucru mare la propriu căci te lupți pentru sufletele aflate în impas, în situații disperate, cercetezi, vizitezi, încurajezi, faci apel la post și rugăciune cu biserica. Pastorul meu, spre ex. dacă-l sunăm la miezul nopții nu pregetă să vină, de la oarecare depărtare, să ne încurajeze, să se roage, să plângă cu noi și pentru noi. Așa se comportă un pastor adevărat. A fi pastor nu înseamnă doar să rânjești fals la amvon și să predici când nimic nu ai a spune. Sau să spui de Dragostea lui Isus pe care  n-ai simțit-o niciodată, căci să plîngi cu cei ce plâng este o mare virtute, este parte din Dumnezeu care ne-a iubit până la jertfă, deși nimeni nu a meritat asta. El, Ștefan Ivan, se crede a fi mai curat, mai sfânt mai apreciat de divinitate, ( atitudinea fariseului din scriptură). Săracul de el, vai săracul, crede că nimeni nu-i cunoaște ambiția care a ajuns obsesie: să-l strivească pe Ianovici să se ridice el, Ștefan Ivan, indistructibil, incoruptibil, Mare și Sfânt, precum domnitorul Ștefan cel Mare. Eu pe Ivan l-am perceput ca pe un om slab, căci oamenii tari, cinstiți, sunt aleși și puși deoparte de Domnul, la antipod sunt cei slabi, dar obsedați de funcții înalte, care fac orice să-și atingă scopul secret. Și s-a văzut clar că a folosit toate pârghiile ca pastorul Florin Ianovici să fie discreditat, anihilat, strivit. Dacă nu a reușit, complotînd cu alții, cu  mărturia acelei Niță Adriana, s-a acționat pe alte căi,  s-au găsit alte chichițe, doar doar va fi distrus și locul lui să rămână liber...să se cațere el liniștit pe munca altuia și să-și împlinească ambițiile ascunse.

Totuși, nimeni nu se poate ascunde de fața lui Dumnezeu PS. 139. Unde ambiția se tolerează și se sprijinește tacit, unde se calcă peste suflete, unde mândria și invidia a ajuns să facă victime, Dumnezeu nu poate să-și facă simțită prezența, El Sfânt, Sfânt, Sfânt, de trei ori Sfânt.  Sper ca în al doisprezecelea ceas, Ștefan Ivan să se reculeagă și să se smerească în fața Domnului. Mă rog ca să-i fie iertată atitudinea și faptele nedemne de un creștin, care se vrea a fi în fruntea poporului, a  unei biserici care de fapt nu-l vrea în fruntea ei. Dar ce-i pasă lui de biserică? A ales replica lui Lăpușneanu, pe care și-o amintește de pe băncile școlii: dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau....

Dumnezeu să aibă milă de Betel!

elena marin alexe

Mina Ianovici – Ce simt eu

NewsNet Creştin: Mina Ianovici – Ce simt eu:

Sărbătorile acestea au prins familia mea cu bucurii la care nu ne aşteptam, dar şi cu umbre care ne-au pus în uimire. Pe cât de mult mi-a plăcut în viaţă traiul liniar, fără evenimente deosebite, pe atât de mult nu am avut parte de el.

Am înţeles, însă, că Dumnezeu aşează omul în faţa încercărilor în care poate birui, care îl cresc spiritual, cu condiţia să le abordeze corect, cu rugăciune şi post.

Am înţeles că nu există sisteme ale lui Dumnezeu în integralitatea lor, ci oameni ai lui Dumnezeu, de cele mai multe ori neştiuţi, loviţi de semeni şi  de viaţă, comentaţi, acuzaţi, lăudaţi (aceasta din urmă mi se pare mai rea decât restul), etc.

Am mai înţeles că lucrurile sunt bune aşa cum sunt ele, cum sunt lăsate de Dumnezeu, sau îngăduite de El să se întâmple.

   

 Florin,

Ştii că toată viaţa te-am iubit enorm, am plâns cu tine, am râs cu tine (asta mai puţin, e drept, nu prea faci casă bună cu veselia), ţi-am fost alături tot timpul, am fost şi sunt una cu tine.

Să mă ierţi că m-am bucurat că Dumnezeu a îngăduit ca eu şi copiii noştri să nu te mai împărţim cu nimeni câteva luni. Mi-a părut rău pentru tine, dar mi-a părut bine pentru noi. Şi m-am gândit că s-o fi uitat Dumnezeu cu milă şi spre mine şi copii când a îngăduit asta.

Mi-am crescut copiii mai mult singură, explicându-le că tatăl lor lipseşte pentru că alţii au probleme mai mari decât noi şi că el trebuie să tragă oamenii spre Dumnezeu, pentru că aceasta este voia Domnului şi mai trebuie să meargă şi la serviciu, ca să putem avea ce ne trebuie.

Din păcate , echilibrul între muncă şi viaţa de familie e o glumă pe care o poate crede numai cineva care nu ştie cum merg lucrurile. Facem bine ceva doar dacă ii dedicăm tot ce avem, iar uneori, mai mult decât avem. Investind jumătăţi de măsură, culegem jumătăţi de măsură.

Când m-am îndrăgostit de tine, m-a atras tristeţea aceea profundă, inteligentă, care izvora dintr-o înţelegere dureroasă a vieţii şi a omului. Ai avut şi ai o viaţă care te-a pus în imposibilitate să scapi de ea. Înţelegi mai multe despre viaţă, te întristezi mai mult, eu te plac mai mult....hai, că nu e rău!

Eşti pomul meu lovit de pietre, sprijinul meu, darul lui Dumnezeu pentru mine.

Să nu îţi pară rău de nimic! La un moment dat, omul trebuie să se oprească din vorbit şi doar să observe, pentru ca atunci când va reîncepe să vorbească, să aibă ce spune.

Tuturor, sărbători frumoase cu Domnul!

Mina Ianovici

Florin Ianovici, slujitorul Domnului

    

  Ultimile evenimente care i se întâmplă fr. Florin Ianovici m-au descumpănit, trebuie să recunosc. Am scris o postare şi mi-am etalat dezamăgirea, amărăciunea, faptul că pentru mine ca şi pentru  alţii multe întrebări s-au dezlănţuit... În postarea mea- Cine va ridica pâră... am răspuns durităţii cu duritate, ochi pentru ochi...
Zile în şir m-am rugat, am plâns în faţa lui Dumnezeu şi l-am întrebat : de ce, Doamne îngădui aceste lucruri în viaţa slujitorului Tău? Mi-am pus întrebări şi m-am îngrijorat, văzând atitudinea conducerii cultului şi considerând-o prea firească şi de neînţeles. Am stat în post şi rugăciune şi El mi-a dat răspuns.
În urma acestui răspuns, declar că deşi mă simt rănită de răutatea şi nedreptatea care s-a abătut asupra pastorului Ianovici, începând din acest moment mă voi ruga pentru toţi cei care l-au denigrat, l-au nedreptăţit pe F.I. ca Dumnezeu în marea Sa milă să-i ierte pe toţi şi să dea putere de smerenie şi învingere pastorului , spre slava Domnului Isus, Hristos, de dragul Lui şi pentru-că  este nevoie de lucrători cu har, căci mare este secerişul. La fel mă voi ruga pentru cei care mi-au trimis mesaje ofensatoare, deşi afirmă că sunt credincioşi.  Aşa au ales unii: să defăimeze, să dispreţuiască pe alţii şi să se ridice ei în ochii altora şi în proprii lor ochi.Oare trebuie să ne rugăm şi să iubim chiar pe vrăjmaşii noştri? Eu cred că da, deci rămân în aşteptare, rugându-mă, să lucreze Domnul Domnilor aşa cum voieşte El.
Ascultaţi şi voi, răspunsul este clar aici, într-o predică de la om la om, simplu şi concis, pe înţelesul fiecărui om : https://www.youtube.com/watch?v=UZKzLFKbH-M 

    Am înţeles de ce pastorul stă în tăcere şi nu dă dezminţire sau explicaţii. Acest om, care iubeşte sufletele pierdute, slujitor al Dumnezeului Celui viu,  stă sub ocrotirea Celui Prea Înalt, şi niciun om, nimeni nu are drept de judecată asupra lui, doar Dumnezeu. Acest om s-a aşezat în smerenie sub scutul dragostei Domnului nostru, sub apărarea şi dreptatea Lui. Atât.
Rămân alături de el cu post şi rugăciune şi cu siguranţa că totul este sub controlul Tatălui nostru. Haideţi să ne alăturăm rugile noastre, rugilor fratelui nostru şi să aşteptăm răspunsul lui Dumnezeu.. AMIN.
Doamne binecuvântează-ţi unsul  cu putere, cu răbdare, cu toate binecuvântările Tale şi binecuvântează biserica Betel.AMIN.

elena marin alexe