Pe voi cine vă suspendă?

    A fost amânată ședința Comitetului Executiv, al Cultului Penticostal, pentru revizuirea suspendării Pastorului Florin Ianovici. De ce nu mă mir?

       O Doamne, dacă mai aveam ceva dubii în privința acestei stupide și răuvoitoare decizii de suspendare a pastorului Ianovici, iată că ele s-au spulberat luate de vântul ciudato-primăvăratic emanat acum de neserioasa conducere a cultului. Acest nociv comitet executiv se teme, așa tare, de o rezoluție decentă asupra erorii pe care a declanșat-o? Ce dilemă mai au, sau poate niscaiva temeri?

Toată creștinătatea din țară și dinafară a fost șocată de această suspendare, cu excepția câtorva lichele bolnave psihic, sau nepocăite, handicapate spiritual , invidioase pe munca și realizările pastorului. Adevărații credincioși din denominațiuni diverse, și-au pus întrebarea firească, de ce a fost necesară suspendarea pe timp de șase luni, dacă omului nu i s-a interzis accesul la Cina Domnului? Este aberant, nu are noimă și totuși pastorul a acceptat decizia, s-a smerit și numai sufletul lui știe gustul amarului suferit în această perioadă grea. Cu toții am așteptat eliberarea pastorului mazilit, sperând că Duhul lui Dumnezeu și dragostea Lui să atingă inimile celor din actuala conducere și să dea în sfârșit semnul de slobozire. Se pare însă, că Ianovici are dușmani puternici care nu vor să cedeze, iar satana are supuși loiali "sub acoperire".

 Domnul nostru a lăsat o poruncă sfântă: "Duceti-va în toata lumea și propovăduiți Evanghelia la orice făptură. Ev. Marcu 16: 15  Unii au lipsă de discernământ și stopează planul de mântuire al oamenilor, prin faptul că prin sentința lor oarbă îl opresc pe pastorul Ianovici să predice evanghelia, deși timpul venirii Domnului Isus este iminent. Lucrarea Domnului este în suferință, datorită pierderii acestui slujitor plin de har și dăruire.

   Domnilor membri ai CECP !

În comunicatul vostru precedent ați scris că motivul suspendării ar fi că Ianovici a mințit și ați dat o sențință de suspendare pe șase luni. Acum poate că nu v-ați dat seama, dar voi înșivă ați păcălit, ați mințit o țară întreagă, deoarece veniți cu alt comunicat.Voi ați scris că suspendarea este pe timp de șase luni. De ce nu vă țineți cuvântul dat și nu umblați în Adevăr? Asta demonstrează lipsă de integritate dar și altele... La urma urmei, a nu-ți respecta promisiunile este tot un soi de amăgire, o minciună.

Pe voi, cei din Comitetul executiv, cine vă suspendă?

PS. Cei mai mulți dintre credincioși îl susținem în continuare pe pastorul F.Ianovici, prin mesajele noastre, prin post și rugăciuni. Dumnezeu este Calea, Adevărul și Viața. Fie ca sărbătoarea Învierii Domnului să aducă aer curat de pace și dragoste în Comitetul executiv al Cultului Penticostal și astfel bucuria noastră să fie deplină!

Dumnezeu este DRAGOSTE!

FLACĂRĂ ERAU CUVINTELE

M-am sfătuit cu Tine,
până ce miezul obosit al nopţii
a adormit pe umărul meu,
în timp ce îmi alinta pleoapa suferindă a sufletului.

Ţi-am spus multe, Doamne, printre suspine
m-am destăinuit celui mai bun Prieten:
-Mi se risipesc puterile, nu mai găsesc plăcere
în efemerul din jur, contaminat de moarte la tot pasul
gândul mi se poticneşte ades
în tristeţea presărată în jurul meu
de o mână nevăzută, blestemată,
care uneori mă striveşete sub avalanşa răutăţii.

Ţi-am spus tot ce mă apăsa,
apoi am tăcut, căci gura Ta îmi vorbea.
Miere şi flacără erau cuvintele Tale, Doamne!
Sorbindu-le cu nesaţ, am prins curaj,
ochii mi s-au luminat o dată cu zorii
unei zile reînnoite de dragostea Ta.

Sufletul mi se liniştise.Tăceam.
Doar inima mea încă mai vorbea cu Tine.

elena marin alexe

Coşuleţul cu mere de aur

Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau stramtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia, sau sabia?
 Dupa cum este scris: "Din pricina Ta suntem dati mortii toata ziua; suntem socotiti ca niste oi de taiat."
 Totusi, in toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit.
 Caci sunt bine incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici stapanirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare,
 nici inaltimea, nici adancimea, nicio alta faptura, nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu care este in Isus Hristos, Domnul nostru. 

Romani 8.35/39

elena marin alexe

Aş vrea să scriu

De drag de Tine-aș vrea să scriu
În dorul meu nespus,
Cu cer, cu apă, cu pământ,
De patria de sus.

De aș putea, pe nori de cer
Ți-aș condeia poem,
Să afle toți că Te aștept,
Isuse și Te chem.

Din val de mare-aș împleti
Albastre diademe,
Și fruntea Ți-aș împodobi
Cu-a inimii poeme.

Pe munții cei înalți de-aș sta
Să scriu pe iarba crudă,
Alese gânduri, un eseu,
Ce sufletu-mi inundă.

Ți-aș scrie și pe stele, mii
Poeme de iubire,
Să strălucească-n nopți târzii,
Cununi de nemurire.

elena marin alexe

De o viaţă

De o viaţă treci prin lume

Uneori mai oboseşti

Printre ochiuri de genune

Adesea te rătăceşti

Când ti-atinge dorul calea

Uiţi cărarea printre spini

Multe pietre-ţi sapă jalea

Şi n-ai cu ce să te-alini

Pari pierdut în lumea mare

Unde sens nu mai găseşti

Eşti învins de supărare

Gata să te prăbuşeşti

În răstimpuri o speranţă

Furişându-se uşor

Se apropie de suflet

Ca o rază printr-un nor

Atunci zâmbetul apare

Privirile înfloresc

Din scântei s-aprinde focul

Când îţi spune Te iubesc

elena marin alexe

Eva

De ce mă întorci mereu
la răscrucile vieţii mele
Doamne?
Furca timpului nu -şi mai găseşte loc
în brâul meu de un alb imaculat
şi delicateţea toamnelor ruginii
mă tulbură
mai mult ca oricând,
chemând timpul trecut în trombă
pe lângă sufletul meu
veşnic îndrăgostit
de Tine Isuse.
Roşul frunzelor rupte din soare
îmi picură pe buze
amintirea Golgotei.
Mi-ai spus că ai să te-ntorci
şi mi s-a făcut dor de Eden...
Promit să nu mă mai ating de
pomul oprit...

elena marin alexe 

Locul naşterii mele, Fălticeni

Am preluat tacit 'o leapşă' de la Monica Olteanu, căreia ţin să-i mulţumesc pentru iniţiativă. M-aş bucura să fie o scânteie şi pentru voi, să luaţi drumul copilăriei, la pas...cu gândul şi inima...
De câtva timp, dorul de locurile în care am văzut lumina zilei mă cheamă, mereu, să arunc măcar o privire şi să port un gând în amintirea lor şi a unor timpuri apuse dar păstrate încă, licărind în străfundul inimii mele.

M-am născut, în orăşelul Fălticeni din jud.Suceava, un loc patriarhal şi plin de ospitalitatea obişnuită localnicilor acestor locuri.

FĂLTICENI – aşezare cu urme din epoca bronzului şi altele din secolele III si IV era noastră. Existenţa localităţii este atestată şi de unele documente din veacul al XIII lea.

Din nefericire, nu mi-au mai rămas pe acele dragi meleaguri, decât câteva rude îndepărtate şi foarte puţini dintre prietenii mei. Nu am mai ajuns acolo de prin 2001.

Mi-e dor de locurile sălbatice pe unde hoinăream cu prietenii..

foto- Mihai Tudosa- Falticeni

Doamne ce dor imi este de aceste nepretuite locuri..

Mi-e dor şi de străzile umbrite de tei, de strada Mare...

Mai întâi am avut ca locuinţă o casuţă cu doua camere şi o prispa cu lut, pe care mama mea o primenea la sărbatori ungând-o cu lut proaspat. Apoi in 1960 ne-am făcut o casă mai mare, străjuită de doi nuci şi o grădina frumoasă, pe care am imortalizat-o în una din lucrările mele: Aici mi-am purtat frumoasele clipe ale copilăriei...

Mi-e dor de vechea gară a oraşului prin care mi-am călătorit paşii de atâtea ori...

Nu am să pot uita serbările câmpeneşti din Dumbrava Minunată...

Despre Fălticeni trebuie spus, că dupa Bucureşti si Iaşi, este al treilea oraş din tară de a cărui nume se leagă biografia unor mari scriitori şi oameni de cultură şi arta, începând cu Matei Milo. Aşa că, dacă veţi trece prin acest loc, vă invit să vizitaţi casele memoriale, încercând să vă racordaţi la canalul de aleasă simţire sufletească generat de acest minunat tărâm, care musteşte de legendă.

Am să dau doar câteva repere:

Casa memorială Mihail Sadoveanu

Casa memorială Nicolae Labiş

Casa memorială Ion Creangă, unde a locuit Nică, pe timpul cât a fost elev al şcoalei de catiheţi din Folticeni...

Casa apelor Mihai Băcescu dar şi tribunalul...

.




Muzeul sculptorului Ion Irimescu..

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni se inaugurează in 1972,de către scriitorul Eugen Dimitriu, în casa cladită de băneasa, Anastasia Cichirdic înainte de 1880, clădire dăruită muzeului, de dramaturgul Horia Lovinescu. Galeria deţine şi o bibliotecă documentară, ale cărei baze fuseseră puse în 1918.

Orasul Fălticeni este supranumit şi oraşul oamenilor de seamă. La Fălticeni au trait şi au creat, iluştrii oameni, cum ar fi: Ion Creangă, Nicu Gane, Mihail Sadoveanu, Dinu Cocea, N.N.Beldiceanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, folcloristul Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, poetul Nicolae Labis, actorii Matei Milo, Grigore Vasiliu Birlic, Jules Casaban şi alţii..

Aşa arată acum Fălticeniul pe strada Sucevei, dar mie aceasta imagine nu-mi mai spune nimic.

Mă îndrept, grăbită, spre renumita linie de tren : capăt de linie, Fălticeni, unde amintirile mele au făcut casă bună cu timpul trecut!.

foto Mihai Tudosa- Falticeni

Sfârşit de poveste, dar, nu şi de gânduri: Doamne dacă eu nu am uitat aceste meleaguri, Te rog NU LE UITA NICI TU! Adu-ţi aminte de ele, în marea Ta dragoste.

Şi dacă v-aţi plictisit, nu vă obosiţi să mai lasaţi o urmă a trecerii voastre pe aici...vă înteleg.
Doamne cum mai trece timpul!!!

elena ,marin alexe