Cum vii toamnă, pe tăcute,
Porți in păr frunze căzute,
Lași în urmă dulce boare,
Naive raze de soare.
Ești frumoasă și bogată,
Poposești din poartă-n poartă,
La bogați și la săraci,
Ai vrea pe toți să-i împaci.
Necuprinsă în arome,
Și nuanțe policrome,
Te știu din copilărie
Bucurii mi-ai dat și mie.
Cu multă îndemânare,
Prefaci frunza într-o floare,
Prin culori îngemănare,
Peste dealuri legănate.
Anotimp cu roade multe,
Frumuseți neîntrecute,
Te admir, ești minunată,
De IUBIRE ești creată.
Doamne, toamna-i o splendoare
Învelită-n vânt și soare,
Trece mândră pe câmpie
Cu cea mai frumoasă ie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu