Dacă e vineri, Hai la plimbare, cu poezia la braţ!
Nu auzi cum plânge vioara,
Cu şoapta iubirilor noastre?
Când luna-şi ascunde tiara,
În văluri de ceaţă albastre
Nu simţi nici durerea hulpavă,
Ce vine păşind legănată?
Şi poartă pe buze otrava,
De îngerul rău picurată
Nu vrei să-ţi întorci iar privirea,
Lăsată prin lume pribeagă,
Căci vreau să-ţi ofer nemurirea
Iubito, mireasa mea dragă!
*
N-ai vrea să te-ntorci, hai ascultă,
Din cele meleaguri străine?
Căci Mirele-i gata de nuntă,
L-aud de departe cum vine...
E toamnă, în tot şi în toate
Isus te aşteaptă la cină
De prin ratăciri adunate
Întoarce-te azi la Lumină !
elena marin alexe
