vineri, 4 septembrie 2020

Vreme

Vreme

Ce dor mi-e de tine,
Copilă pribeagă,
Prin timp m-aș ascunde,
Dar vremea mă leagă.

În fire albastre
Din zile-mpletite,
Sau nopți visătoare
Prin văi adormite,

Mă uit în oglindă,
Mirarea mă frânge,
Prin firele albe
Speranța se stinge.

Doar visul mai cheamă
Trăiri de poveste,
În noaptea senină,
Pe pajiști celeste.

Sub stelele dalbe
Se culcă piciorul,
Când luna bătrână
Își toarce fuiorul.

Se-nchide fereastra,
Adoarme și cerul,
Oglinda se mișcă,
Se sparge misterul.

În conul de umbră
Atins de-ntuneric,
Apare un înger
Cu chipul feeric.

Îmi mângâie fruntea
Cu degete fine,
-Te culcă-mi șoptește,
Eu sunt lângă tine.

N-ai teamă, căci vremea
Creată-i de Tata,
De vrei veșnicia,
Ascultă-L, fii gata!

elena marin alexe

 

Niciun comentariu: