Am preluat tacit 'o leapşă' de la Monica Olteanu, căreia ţin să-i mulţumesc pentru iniţiativă. M-aş bucura să fie o scânteie şi pentru voi, să luaţi drumul copilăriei, la pas...cu gândul şi inima...
De câtva timp, dorul de locurile în care am văzut lumina zilei mă cheamă, mereu, să arunc măcar o privire şi să port un gând în amintirea lor şi a unor timpuri apuse dar păstrate încă, licărind în străfundul inimii mele.
M-am născut, în orăşelul Fălticeni din jud.Suceava, un loc patriarhal şi plin de ospitalitatea obişnuită localnicilor acestor locuri.
FĂLTICENI – aşezare cu urme din epoca bronzului şi altele din secolele III si IV era noastră. Existenţa localităţii este atestată şi de unele documente din veacul al XIII lea.
Din nefericire, nu mi-au mai rămas pe acele dragi meleaguri, decât câteva rude îndepărtate şi foarte puţini dintre prietenii mei. Nu am mai ajuns acolo de prin 2001.
Mi-e dor de locurile sălbatice pe unde hoinăream cu prietenii..
Doamne ce dor imi este de aceste nepretuite locuri..
Mai întâi am avut ca locuinţă o casuţă cu doua camere şi o prispa cu lut, pe care mama mea o primenea la sărbatori ungând-o cu lut proaspat. Apoi in 1960 ne-am făcut o casă mai mare, străjuită de doi nuci şi o grădina frumoasă, pe care am imortalizat-o în una din lucrările mele: Aici mi-am purtat frumoasele clipe ale copilăriei...

Mi-e dor de vechea gară a oraşului prin care mi-am călătorit paşii de atâtea ori...
Nu am să pot uita serbările câmpeneşti din Dumbrava Minunată...
Despre Fălticeni trebuie spus, că dupa Bucureşti si Iaşi, este al treilea oraş din tară de a cărui nume se leagă biografia unor mari scriitori şi oameni de cultură şi arta, începând cu Matei Milo. Aşa că, dacă veţi trece prin acest loc, vă invit să vizitaţi casele memoriale, încercând să vă racordaţi la canalul de aleasă simţire sufletească generat de acest minunat tărâm, care musteşte de legendă.
Am să dau doar câteva repere:
Casa memorială Mihail Sadoveanu
Casa memorială Nicolae Labiş
Casa memorială Ion Creangă, unde a locuit Nică, pe timpul cât a fost elev al şcoalei de catiheţi din Folticeni...
Casa apelor Mihai Băcescu dar şi tribunalul...
.
Muzeul sculptorului Ion Irimescu..
Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni se inaugurează in 1972,de către scriitorul Eugen Dimitriu, în casa cladită de băneasa, Anastasia Cichirdic înainte de 1880, clădire dăruită muzeului, de dramaturgul Horia Lovinescu. Galeria deţine şi o bibliotecă documentară, ale cărei baze fuseseră puse în 1918.
Orasul Fălticeni este supranumit şi oraşul oamenilor de seamă. La Fălticeni au trait şi au creat, iluştrii oameni, cum ar fi: Ion Creangă, Nicu Gane, Mihail Sadoveanu, Dinu Cocea, N.N.Beldiceanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, folcloristul Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, poetul Nicolae Labis, actorii Matei Milo, Grigore Vasiliu Birlic, Jules Casaban şi alţii..
Aşa arată acum Fălticeniul pe strada Sucevei, dar mie aceasta imagine nu-mi mai spune nimic.
Mă îndrept, grăbită, spre renumita linie de tren : capăt de linie, Fălticeni, unde amintirile mele au făcut casă bună cu timpul trecut!.
Sfârşit de poveste, dar, nu şi de gânduri: Doamne dacă eu nu am uitat aceste meleaguri, Te rog NU LE UITA NICI TU! Adu-ţi aminte de ele, în marea Ta dragoste.
Şi dacă v-aţi plictisit, nu vă obosiţi să mai lasaţi o urmă a trecerii voastre pe aici...vă înteleg.
Doamne cum mai trece timpul!!!
De câtva timp, dorul de locurile în care am văzut lumina zilei mă cheamă, mereu, să arunc măcar o privire şi să port un gând în amintirea lor şi a unor timpuri apuse dar păstrate încă, licărind în străfundul inimii mele.
M-am născut, în orăşelul Fălticeni din jud.Suceava, un loc patriarhal şi plin de ospitalitatea obişnuită localnicilor acestor locuri.
FĂLTICENI – aşezare cu urme din epoca bronzului şi altele din secolele III si IV era noastră. Existenţa localităţii este atestată şi de unele documente din veacul al XIII lea.
Din nefericire, nu mi-au mai rămas pe acele dragi meleaguri, decât câteva rude îndepărtate şi foarte puţini dintre prietenii mei. Nu am mai ajuns acolo de prin 2001.
Mi-e dor de locurile sălbatice pe unde hoinăream cu prietenii..
foto- Mihai Tudosa- Falticeni
Doamne ce dor imi este de aceste nepretuite locuri..
Mi-e dor şi de străzile umbrite de tei, de strada Mare...

Mi-e dor de vechea gară a oraşului prin care mi-am călătorit paşii de atâtea ori...
Nu am să pot uita serbările câmpeneşti din Dumbrava Minunată...
Despre Fălticeni trebuie spus, că dupa Bucureşti si Iaşi, este al treilea oraş din tară de a cărui nume se leagă biografia unor mari scriitori şi oameni de cultură şi arta, începând cu Matei Milo. Aşa că, dacă veţi trece prin acest loc, vă invit să vizitaţi casele memoriale, încercând să vă racordaţi la canalul de aleasă simţire sufletească generat de acest minunat tărâm, care musteşte de legendă.
Am să dau doar câteva repere:
Casa memorială Mihail Sadoveanu
Casa memorială Nicolae Labiş
Casa memorială Ion Creangă, unde a locuit Nică, pe timpul cât a fost elev al şcoalei de catiheţi din Folticeni...
Casa apelor Mihai Băcescu dar şi tribunalul...
.
Muzeul sculptorului Ion Irimescu..
Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni se inaugurează in 1972,de către scriitorul Eugen Dimitriu, în casa cladită de băneasa, Anastasia Cichirdic înainte de 1880, clădire dăruită muzeului, de dramaturgul Horia Lovinescu. Galeria deţine şi o bibliotecă documentară, ale cărei baze fuseseră puse în 1918.
Aşa arată acum Fălticeniul pe strada Sucevei, dar mie aceasta imagine nu-mi mai spune nimic.
Mă îndrept, grăbită, spre renumita linie de tren : capăt de linie, Fălticeni, unde amintirile mele au făcut casă bună cu timpul trecut!.
foto Mihai Tudosa- Falticeni
Sfârşit de poveste, dar, nu şi de gânduri: Doamne dacă eu nu am uitat aceste meleaguri, Te rog NU LE UITA NICI TU! Adu-ţi aminte de ele, în marea Ta dragoste.
Şi dacă v-aţi plictisit, nu vă obosiţi să mai lasaţi o urmă a trecerii voastre pe aici...vă înteleg.
Doamne cum mai trece timpul!!!
elena ,marin alexe


















45 de comentarii:
Draga Elena o poveste cu talc foarte frumoasa eu asa am simtito chiar daca nu sunt de pe acele meleaguri ci ma trag de la Alba dar face parte din tara mea de care in orice moment imi aduc aminte de neamul meu.Te imbratisez in Domnul Iisus!
ce frumos. si cat de interesant ati incheiat cu ultmimma fotografie cu sinele de tren... parca asteapta o continuare. o continuare a tuturor care trec pe acolo. multumesc ca mi-ati amintit de Falticeni!
o saptamana minunata plina de impliniri sufletesti!
Ma bucur ca ai impartit cu noi umpic si din copilaria ta,asa te pot cunoaste mai bine.Ai copilarit intr-un loc minunat.Ai trezit in mine multe amintiri din copilaria meaa.Te pup si iti doresc o zi minunata.Domnul sa te binecuvinteze.
Foarte frumos ai descris copilaria si meleagurile dragi.
M-am uitat cu mare drag la imagini, sunt deosebite.
Purtam cu noi, un dor dupa locurile copilariei si e asa placut sa vezi cand cineva aminteste de ele.
He-heee... imagini feroviare, nada ca sa muste Cristake :)) Si a muscat!
Pentru un targ de marimea lui, Falticeniul si-a depasit demult conditia - cel putin din punct de vedere al culturii. Nu stiam ca Matei Millo a avut de-a face cu Falticenii - aveam un timbru in colectie candva, de acolo il si stiu, sincer spun. Dar cu atat mai bine pentru mandra urbe.
Si nu ma poci abtine de a nu va servi un pic de Magiun... care la vremea aia ii antrena pe moldoveni, bre! Desigur, Dinamo - Foresta 4:5 b-( , in minutul 60 fiind 4-0!!... o amintire draga oricarui frate moldovan!
http://www.220.ro/desene-animate/Dinamo-Foresta-4-5/gGM7sfXmpo/
O saptamana frumoasa va doresc... cum s-o putea, pe canicula asta.
Foarte frumoasă descriere...
şi superbe imagini scumpa mea
Tiză..
O zi frumoasă vă doresc!
Mii de pupice din capitală!
Era frumos pe acolo.Si chiar m-ati purtat intr-o calatorie, fie ea una imaginara. Pupici.
O postare foarte, foarte frumoasă. Ca orice postare scrisă cu sufletul.
Gânduri bune şi numai bine!
Foarte frumos tinutul dvs... demn de vizitat cat mai curand;)
Corina-
Ma bucur ca ai asemenea sentimente fata de frumoasa noastra tara.Iti reantorc imbratisarile si te pup!
tu26dor-
Ai ceva amintiri pe acolo? Seara frumoasa iti doresc!
Anikó-
Ma bucur ca ti-am deschis poarta spre amintiri...
Pace si bucurie de la El sa ai!
denisia-
Intr-adevar purtam in noi dorul dupa copilarie...
O seara frumoasa so binecuvantata sa ai draga mea!
Cristake-
Nu a fost chiar voit , dar a meritat..
Mi-a placut chestia cu Dinamo- Foresta! Multumesc mult pentru comentariu.Ma bucura prezenta unui vechi si drag prieten.
Tizo-
Multumesc mult si noapte buna!
FleurduMay-
DA, chiar sunt frumoase acele locuri..Imbratisari, floare de may!
Cristian Lisandru-
Ma simt inca trista si cred ca starea asta va mai persista.Ai intuit bine: am lucrat la postare cu mult suflet.
Noapte buna Cristian, tie si Geaninei!
Octavia-
Eh, cum as mai pleca..si maine! Noapte cu har sa ai drag mea draga!
Trenul vietii ne duce din locurile dragi, dar ele raman mereu in amintire!
Toate cele bune!
VA multumesc mult:)
M-am bucurat sa citesc postarea aceasta, mai ales ca e un oras apropiat de orasul meu.
Legat de Falticenti - acolo am descoperit ca imi place fotografia, eram undeva prin clasa a 10-a cred...
O frumoasa descriere plina de minunate valori
ale Romaniei. Din fericire, amintirile acestea nu puteau fi aduse astazi aici, decat doar tot de-o iubitoare a valorilor.
Foarte frumos ai descris locul copilariei tale ! Felicitari
Ce locuri minunnate ne-ati dezvaluit!Multumesc.
Lui Cristake,care din cate-mi amintsc, nutreste sentimente speciale pentru cale ferata, sigur i-ati facut o bucurie:)
O seara buna va doresc!
marada-
Toate cele bune si tie draga Marada!
Monica-
Ma bucur ca ti-am putut aprinde lumina amintirilor.O zi binecuvantata sa ai!
Dumitru Negoita-
Frumoase cuvinte , mai ales ca sunt rostite de inima dv.Stiu ca simtiti ce simt si eu vis a vis de locurile natale.
Fiti binecuvantat! Am dat volumul d-lui Neagu de la Oglinda Literara de Vrancea.
Mallynna-
Imi iubesc mult locurile natale. Bine ai venit la plimbare!
miki-
Mi-e dor de postarile lui Cristake!Te pup miki draga mea! O zi ferice si binecuvantata sa ai!
phones news-
Am sa trec pe la tine sa vad blogul. O zi binecuvantata sa ai!
Frumoasă zonă! :D
Vă pup!!
Zenna-
Multumesc Zenna draga mea!
Ahhh...superba postarea ta Elena.Mi-ai aratat locurile pe care nu le-am mai revazut din 1992-1995, din timpul facultatii.Imi doresc mult sa vizitez din nou acele meleaguri.:)
Criss-
Ma bucur ca te-ai indragostit de acele meleaguri...
In urma cu putini ani am ajuns, cu treburi mercantile, in Falticeni. Cu toata graba, am ales sa merg si la Muzeul Irimescu. Nu am sa uit niciodata felul in care Maestrul isi astepta momentul intrarii in nemurire. Oare de ce nu am luat aparatul de fotografiat cu mine?
Falticeniul mai pastreaza "ceva". Il simti, chiar daca nu poti sa definesti.
Virtualkid-
Niciodata nu-i prea tarziu...CACI fALTICENIUL ESTE LA FEL DE PRIMITOR CA IN ANII COPILARIEI MELE.Multumesc de vizita!
Mama e din Falticeni, ah, ce mi-e dor, vara asta nu am ajuns acolo!
Camelia-
Ma bucur tare si mi-ar placea sa -mi spui care era numele de domnusoara al mamei tale? Poate ne cunoaştem..
Te mai astept cu mare drag!
Grigoraş Veronica, ah, o să fac tot posibilul să ajung iarna asta acolo căci e linişte şi e frumos şi-mi bucură sufletul :D
Camelia-
Intoarcerea pe plaiurile Falticenene sa-ti fie de bun augur!
mi-e tare dor de acasa.......sunt atat de departe .....dar gandul meu mi-e mereu la leaganul copilariei si la anii adolescentei......abia astept sa ma intorc la tine colt de rai.....
Nu-mi place anonimatul si nu inteleg de ce nu poti sa te identifici, mai ales ca ai scris tare frumos de meleagurile natale?
Dumnezeu sa te binecuvanteze si sper sa-mi spui pe viitor cine esti..
Stimati Net-isti Falticeni-ul e si orasul copilariei bunicii mele si tare mi-ar fi placut sa-l vad cu dansa, din pacate nu mai este in viata.Ma leaga un "nu-stiu-ce" de acest oras pe care nu l-am vazut decat in gandurile si-n povestirile bunicii mele.Mi-ar placea sa-l vad macar 1 data dar..nu stiu..cu cine..va pup
Bia
Foarte frumos cum ați descris Valea Șomuzului. Și eu sunt de aici, fotografiile cu trenuri, cu acel cal din Arghira îmi aparțin. Toate cele bune!
mishu88
Ma bucur foarte mult, Mihai! Pretuiesc oamenii care nu-si uita radacinile si tu esti unul dintre ei. Te felicit pentru fotografii!
Uite-asa se mai cunosc oamenii...!
Te mai astept, cu mare placere, falticeneanule!
Anonim
Eu ştiu ce...te leagă de acest colţ de lume :) E sufletul tău...
Trimiteți un comentariu