Mă strecor anevoie
printre troiene,
în pas cu amiaza
care calcă strâmb
peste muţenia albă din jur.
Simt în spate ,
răsuflarea tăioasă
ca de stilet,
a vântului zămislit de Făurar
în tainiţa văzduhului alb.
Câteva dâre
răzleţe şi timide
promit însorite zile,
descărcate
din desagii încăpători,
ţesuţi la stative străvechi,
în tinda înflorită
a primăverii.
Cine stie, dacă
vor rămane doar promisiuni..
Poate că
lacrimile fierbinţi
ale rugăciunilor
au escaladat zidurile albastre
şi au depus solia
în anticamera Creatorului.
printre troiene,
în pas cu amiaza
care calcă strâmb
peste muţenia albă din jur.
Simt în spate ,
răsuflarea tăioasă
ca de stilet,
a vântului zămislit de Făurar
în tainiţa văzduhului alb.
Câteva dâre
răzleţe şi timide
promit însorite zile,
descărcate
din desagii încăpători,
ţesuţi la stative străvechi,
în tinda înflorită
a primăverii.
Cine stie, dacă
vor rămane doar promisiuni..
Poate că
lacrimile fierbinţi
ale rugăciunilor
au escaladat zidurile albastre
şi au depus solia
în anticamera Creatorului.
elena marin alexe






