luni, 20 februarie 2012

Făurar

Mă strecor anevoie
printre troiene,
în pas cu amiaza
care calcă strâmb
peste muţenia albă din jur.
Simt în spate ,
răsuflarea tăioasă
ca de stilet,
a vântului zămislit de Făurar
în tainiţa văzduhului alb.
Câteva dâre
răzleţe şi timide
promit  însorite zile,
descărcate
din desagii încăpători,
ţesuţi la stative străvechi,
în tinda înflorită
a primăverii.

Cine stie, dacă

vor rămane doar promisiuni..


Poate că

lacrimile fierbinţi
ale rugăciunilor
au escaladat zidurile albastre
şi au depus solia
în anticamera Creatorului.
elena marin alexe 

12 comentarii:

Rappa_ru' spunea...

Salutari doamna Elena ! O poezie ca de obicei foarte artistica !

elena marin-alexe spunea...

Rappa_ru'
Bine ai revenit! Multumesc pentru apreciere Andrei!

Lisandru Cristian spunea...

Poem frumos care se încheie... şi mai frumos. Evidenţiat şi pe Amprente, dacă nu greşesc, şi cred că nu. Merită.

Gânduri bune la ceas de seară, scumpă doamnă, spor la scris!

elena marin-alexe spunea...

Lisandru Cristian
MULTUMESC din toata inima Cristian!
Imbratisari cu tot dragul pentru voi!

Monna Tabita Novacescu spunea...

Cine stie, dacă
vor rămane doar promisiuni....
........
nu cred ca vor ramane doar promisiuni pentru ca EL asculta rugaciunile copiilor Sai.
Te imbratissez Elena!

£αvi H. spunea...

frumoasa poezie :)

elena marin-alexe spunea...

Monna Tabita Novacescu
Multumesc de trecerea pe aici draga Monna.Sigur noi nu stim, dar El stie ca si cand..

elena marin-alexe spunea...

£αvi H.
Ma bucura prezenta si aprecierea ta Lavinia.

tu26dor spunea...

Dupa cum v-am spus si pe Amprente, poezia imi place foarte mult. Ma bucur ca ati pastrat cele doua versuri pe care le consider esenta poemului. O seara minunata sa aveti.

elena marin-alexe spunea...

tu26dor
Multumesc mult Tudore! Salutari de la Vrancea!

adriana spunea...

frumoase versuri umbrite printre troiene

elena marin-alexe spunea...

adriana
Cu multumiri te imbratisey draga Adriana!