vineri, 2 noiembrie 2012

E noapte, e toamnă


E noapte, e toamnă, de când te aştept.
Duios mustră vântul o creangă de tei,

Iar boarea adie, mă strânge la piept,
Pornesc iar la drum pe albastre alei.

Doar luna adoarme, privindu-mă lung,
Şi ochi-mi sărută cu buze de foc,
Pe văluri închise tristeţea mi-alung,
Departe de lume în marele joc.

E noaptea iubirii în teiul din deal,
Prin freamăt o frunză trimite-un sărut,
Apoi cu obidă alunecă-n val,
Lin, unda o poartă, ea plânge tăcut.

În linişte norii îşi cern ploi de dor,
Inundă cătune alei şi cărări,
Când vântul adoarme pe-o geană de nor
O mare de aur îl leagănă-n zări.

La poarta grădinii zăvorul am pus,
Tiptil calc pe frunze, să nu le strivesc,
Speranţa şi ruga spre ceruri s-au dus
-Şi-n galben de toamnă, Isus, Te iubesc!



6 comentarii:

Andrei Răduţu spunea...

Salutari doamna Elena si multumesc pentru versurile frumoase :)

elena marin-alexe spunea...

Andrei
Mulţumesc pentru popas, aici la umbra sufletului meu.
Seară binecuvântată, Andrei!

Rodica Botan spunea...

"Tiptil calc pe frunze, sa nu le strivesc"...ce imagine frumoasa...Ai luat din imaginile create de Dumnezeu si au compus o noua imagine...ai oglindit din frumusetea Lui si ne-ai facut atenti la minunatiile Creatiei Lui Dumnezeu. Imi place atity de mult cum te exprimi in versuri- parca mai mult decit in proza...

elena marin-alexe spunea...

Rodica Botan
Poate pentru-ca sufletul meu vibreaza altfel la vers cu mai multa libertate de exprimare.
Il iubesc pe El si toata creatia Lui si ma regasesc in cuvinte..
Multumiri draga mea Rodica!

Marta spunea...

Si-n galben de toamna ( a vietii zic eu) Isus te iubesc. M-a uns la inima . Multumesc

elena marin-alexe spunea...

Marta
La asta mă şi refeream în profunzime..Ai prins fiorul..draga mea:)