Se tânguie vântul prin ramuri de tei
Ai vrea s-aduni vara, în brațe s-o iei,
S-o legi cu frânghii, de inima-ți rece
Dar tristă privești, vezi timpul cum trece.
Răsar fire albe la tâmple mereu,
Te strigă pe nume, ades, Dumnezeu,
De teamă oglinda încerci s-o dosești
Să nu te-nfiori, când în ea te privești.
Dar timpul nu stă niciodată în loc,
Nu poți să-l păstrezi, să-l ții strâns, nu-i breloc,
El curge,se cerne-n clepsidră mereu
De nimeni oprit, numai de Dumnezeu.
Ai vrea s-aduni vara, în brațe s-o iei,
S-o legi cu frânghii, de inima-ți rece
Dar tristă privești, vezi timpul cum trece.
Răsar fire albe la tâmple mereu,
Te strigă pe nume, ades, Dumnezeu,
De teamă oglinda încerci s-o dosești
Să nu te-nfiori, când în ea te privești.
Dar timpul nu stă niciodată în loc,
Nu poți să-l păstrezi, să-l ții strâns, nu-i breloc,
El curge,se cerne-n clepsidră mereu
De nimeni oprit, numai de Dumnezeu.
elena marin alexe
4 comentarii:
Imi plac tare mult versurile tale si usurinta cu care scrii!
Mi-au mers la suflet versurile. Va multumesc !
Loredana
Mulțumesc, din suflet, Loredana! O yi bună, îți doresc din Vrancea!
Maria
Mulțumesc, scumpa mea! Gânduri bune, cu drag, de la Vrancea!
Trimiteți un comentariu