Să urci spre colinele albe
nu-i drumul atât de uşor,
mai cazi, te răneşti, câteodată
lumina se-ascunde sub nor.
Atunci crezi că nu mai poţi merge,
prin beznă n-ai cum să păşeşti,
aluneci mereu pe cărare,
te-ntrebi de mai poţi să iubeşti...
Te pleci la izvor cu speranţa
că apă vei bea din belşug,
dar iată, te-adapi doar cu lacrimi,
din zori până către amurg.
Nimic nu te-opreşte din cale,
nici rănile care te dor,
la piept strângi eterna dorinţă,
să-ţi fie traiul dulce zbor.
Citeşti într-o carte străveche,
că deşertăciune e tot,
pe dată-nţelegi rostul jertfei
şi-ngaimi într-o rugă: nu pot...
Priveşti înspre cer, cu mirare,
de ce nu se schimbă nimic?
şi râul de amărăciune
devine acerb inamic.
Degeaba aştepţi bucurie,
orice-ai încercat s-a topit
ca fulgul de nea, când e soare,
speranţele s-au năruit.
Te frângi în suspine şi glasul
se zbuciumă-n tine acum,
ai vrea să-ţi găseşti alinare,
puteri, să porneşti iar la drum.
De sus, Cineva te priveşte
şi mâna-ţi întinde la greu,
aşa că mai urci înc-o treaptă,
când prieten îţi e Dumnezeu.
În suflet se naşte nădejde
şi norul dispare uşor
tu uiţi de dureri şi de lacrimi
când fruntea ţi-o pleci, urci în zbor.
elena marin alexe
8 comentarii:
Cât de multă liniște degajă versul tău, chiar și atunci când sufletul se zbuciumă!
Vers plin,turnat în măsuri echilibrate,emoții calde, surâs printre rânduri...
„De sus, Cineva te priveşte
şi mâna-ţi întinde la greu,
aşa că mai urci înc-o treaptă,
când prieten îţi e Dumnezeu.„
INCERTITUDINI
Mă bucură aprecierea ta şi chiar strofa aleasă este punctul de la care a pornit poezia.
O zi bună îţi urez cu tot sufletul!
Frumos poem,ca de fiecare dată vă citesc
cu multă plăcere și cuvintele îmi ajung
la suflet scumpa mea,Tiză!
”Te frângi în suspine şi glasul
se zbuciumă-n tine acum,
ai vrea să-ţi găseşti alinare,
puteri, să porneşti iar la drum.
De sus, Cineva te priveşte
şi mâna-ţi întinde la greu,
aşa că mai urci înc-o treaptă,
când prieten îţi e Dumnezeu.”
Vă doresc o săptămână frumoasă și
plină de bucurii!
Cu mare drag vă îmbrățișez!
♥ E LENA ♥
Aprecierea ta , vizita aici mă bucură de fiecare dată, draga mea, tiză! Îmbrăţişări, cu mare drag.
Ador cum scri poeziile, si mereu abia astept sa vad postariile noi! te pup
booking dj
Mă bucură aprecierile tale! :)
Ai aprins lumina in suflet cu astfel de versuri.
"Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu." Arsenie Boca
Violeta Sandor
Mare adevăr. Nu încape îndoială, draga mea.
Trimiteți un comentariu