Poem trist

Foaie sfantă de scriptură
Dor de-al Domnului cuvânt,
Fă de-apururi să răsară,
Între oameni pe pământ.

Foaie sfantă, dor de Isus
Mare,adanc, nestăvilit..
Presărat cu umilinţă,
Şi purtat spre infinit

Foaie sfânt-a lemn de cruce
Şi a fier trecut prin mâini
Nu găseşti...în tine forta,
Mulţumire să îngâni.

Foaie sfânt-a-ngenunchere
Sus pe deal printre măslini,
Suferinţa şi iubirea
Tremurând s-au prins de mâini.

Foaie sfântă a tristeţe
Şi-a durerii de nespus
Îmbrăcat în jalea lumii,
Mă priveşte azi Isus...

Foaie sfântă a Iubire,
Şi-a răbdarii îndelunge
Îndeajuns, nu sunt cuvinte
Strigă inima-mi "Ajunge"...

Foaie sfânt-a nemurire
Şi-a sublim şi-a sfânt şi-a milă
Îmi petrec sub crucea-Ţi Doamne
Şi fiinţa mea umilă.

Foaie sfântă-a biruinţă
Când citesc găsesc în tine
Miracolul nemuririi
Ce coboară pân' la mine

Foaie sfântă-a bucurie
Domnul Isus azi trăieşte
Mă aşteaptă-n veşnicie
El e viu şi mă iubeşte!

elena marin alexe

E IARNĂ DOAMNE

Motto- Când ne cuprinde întristarea
           E iarnă Doamne printre noi
           Si batem palma cu blazarea
           Deşi vedem că suntem goi

E iarnă Doamne, când tristeţea
Se aciuieşte-n gândul meu,
Eu caut şi găsesc justeţea
Numai în Tine, Domnul meu.

E iarnă Doamne, cerul tace,
Iar anii mei ca fumul pier,
Însă nădejdea aripi face
În rugaciune catre cer.

E iarnă Doamne, ziua scade,
Iar nopţile sunt tot mai lungi,
Iubirea Ta în mine arde,
Căci Tu mă chemi, nu ma alungi.

E iarnă Doamne, Eşti viaţa,
Eu doar un bulgăre de lut,
Tu m-ai ales din veşnicie
Şi cu Lumină m-ai umplut.

E iarnă Doamne si cuvântul
A-ncremenit şi n-are rost,
Cât timp va exista pământul
Tu eşti Isuse, eu am fost...

 elena marin alexe

A fost de Paşti 2011- la Vrancea. . . .