Se afișează postările cu eticheta albastru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta albastru. Afișați toate postările

luni, 15 aprilie 2019

FERICE DE CEL CE IUBEȘTE


Se-așterne tăcerea pe dealul rușinii
Cumplita durere se stinge,
Căci timpul trecut nu alină tristețea,
Iar ochiul din mine mai plânge.

Se leapădă Eul la marginea lumii,
Dar lupta acerbă nu-i gata,
Răbdarea mai cerne-n clepsidră,
Credința aduce răsplata.

Se tot pregătește în ceruri venirea,
Pe Golgota crinu-nflorește,
Cununile-s gata, așteaptă eroii,
Ferice de cel ce iubește.

De sus glasul tainic se-aude-n răstimpuri,
Mai strigă pe nume, așteaptă,
Să vină aleșii pe urmele sfinte,
Pe calea îngustă și dreaptă.

Las' ochii să-mi plângă de dorul Tău iarăși
Aștept cu nesaț dimineața,
Lumina celestă răzbate pe cale,
Dezleagă de-a pururi viața.

Se leapădă lumea de Numele-Ti Doamne,
Se-afundă- n păcat și-n pierzare,
O mare de lacrimi inundă voința,
Puțini mai doresc azi iertare.

Acolo în ceruri Iubirea suspină,
De veacuri pe om îl așteaptă,
Cu masa bogată și brațele-ntinse,
Să intre nuntașii pe poartă.

elena marin alexe

miercuri, 6 septembrie 2017

VIS DE AUGUST



Am atins cu palma cerul,
Mii de stele s-au aprins,
Cu-a lor raze de lumină
Sufletul mi l-au cuprins

Într-o vastă feerie
M-au purtat în pași de dans,
Am privit ca-ntr-o oglindă
Unicul, mărațul vals.

A durat o veșnicie,
Timpul s-a oprit în loc,
Inima-mi și-acum vibrează,
N-am să uit celestul joc.

Port în mine amintirea
Pașilor făcuți pe cer,
În mireasma rugăciunii
Răspândită în eter.

Vis de August, vis ferice,
Oare când se va-mplini,
Ce măreață va fi clipa
Când cu EL m-oi întâlni...

Printre astrele cernute
Albe trepte voi urca,
Am să gust din nemurire,
Când voi fi la dreapta SA.

Pân-atunci, cărări nescrise
Încă voi sui în vis,
Să găsesc desăvârșirea
Ce m-așteaptă-n Paradis.

elena marin alexe

vineri, 16 iunie 2017

ERAM ȘI PARCĂ NU ERAM EU


Parcă se făcea că mi-a alunecat piciorul
în marginea prăpastiei și hăul întunecos
a rânjit de neliniștea inimii mele
Ca un om beat m-am clătinat din adâncul ființei
dar nu m-am oprit să sorb din cupa amară
În zare defilau brazi înalți și mă chemau
să urc trepte diafane
O clipă am plâns
sub îmbrățișarea sufocantă a dezamăgirii
care îmi inundase poiana speranțelor mele
Apoi am auzit dulceața glasului Tău Doamne
strigându-mi numele
Eram și parcă nu mai eram eu
până mi-ai întins masa ospățului împărătesc
mi-ai uns capul cu undelemn
în semn de înaltă cinstire care obligă
atunci mi s-a făcut foame de Tine
de viață veșnică, de bucurie
M-am trezit urcând treptele

elena marin alexe

luni, 1 mai 2017

Nimic fără Dragoste


Motto:
Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea – Psalmii 119:105.


 Azi e luni, îndată-i joi
Doamne cum aleargă ceasul
Nevăzut trece prin noi
Nici nu-i observăm popasul.

Avem traiul efemer,
Dar ne agităm degrabă
În loc să tânjim spre cer
Inima ne-o facem roabă,

Când privim cu ură-n jur
Să găsim la alții pata
Nu veghem la propriul drum
Nu ne pasă, că răspalata,

Pregătită pentru noi
Își va pierde strălucirea,
Căci trăind uscați și goi,
Ne vom pierde mântuirea.

E păcat de timpul scurs
De-orice clipă risipită,
Purtând bârna-n ochi ești orb,
Te afunzi, cazi în ispită.

Azi mă rog, vino Isus,
Rupe lanțul ce ne leagă,
Vrem să ne trezești din somn,
Să-Ți dăm inima întreagă.

Alergarea-i pe final
Să ne ținem trezi la minte,
Vine Domnul în curând,
Suflete, să iei aminte!

Nu sunt vorbe de prisos,
Dintr-o simplă poezie,
Domnul este așa aproape,
Plină candela să-ți fie.

Roagă-te neîncetat,
Dragostea ud-o cu lacrimi,
Ca să crească tot mai mult,
Sparge ziduri, sfarmă patimi,

Poartă-te ca un copil
Care iartă și iubește,
La blândețea lui Isus,
Ia aminte, te gîndește...

Poart-ți viața zi de zi
Fără falsă modestie,
Căci Isus cunoaște tot,
Fie-ți silă de mândrie.

Este-n lume vreun folos,
Merită să-ți pierzi răsplata?
Fiincă tot privind în jos
Rupi relația cu Tata.

Ziua-ți trece fără rost
Lasă ura și-nvrăjbirea,
Roagă-te , mai stai în post,
Cultivă-ți mai mult iubirea.

Umpleți candela cu ea,
Mirele-i gata să vină,
Lipsa dragostei de sus
Te va murdări de tină.

Râul de iubire-i viu
La Golgota el mai curge
Vino, soarbe cu nesaț,
Balsam este-n sfântu-I sânge.

O cunună vei primi,
O haină de sărbătoare,
Dumnezeu e dragoste,
Dragostea-i nemuritoare!

elena marin alexe

joi, 30 martie 2017

Calmant


Mi-e cerul pictat în albastru,
Pământul învie sub verdele crud,
Mă-mbie, să-mi plec iar genunchii
În locul de taină, sub dud.

E-o liniște-adâncă, răcoare,
Sublimă e clipa din sufletul meu,
Sunt singură, totu-i tăcere,
Dar simt cât de-aproape îmi e Dumnezeu.

Pe buze îmi tremură ruga,
Nu-i nimeni, doar eu și lumina din zori,
Coboară spre mine iubirea,
Ca soarele care se-arată din nori.

Mă-nvăluie pacea, speranța,
Căci umbrele toate dispar în neant,
Răspunsul Tău, Doamne, e mană,
O hrană divină pe suflet calmant.

elena marin alexe