Se afișează postările cu eticheta revelaţie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta revelaţie. Afișați toate postările

duminică, 18 iunie 2017

Bine ai venit, Biserică RENOVAȚIO



     Am asistat on line la primul botez al Misiunii RENOVAȚIO. M-au emoționat cei 21, noii membri,
dar cel mai mult tânăra Sara, de la Fundația Viață și Lumină și am înțeles că Dumnezeu lucrează cu putere și cu neasemuită dragoste față de cei pierduți, oriunde s-ar afla aceștia.
Am apreciat predica pastorului Frank, dar și prietenia adevărată a pastorului Cornel Ilioi, moldovean de-al nostru. Spun asta căci locul meu natal este în Fălticeni jud, Suceava. 
Se spune că noi, moldovenii suntem cam săraci, datorită influenței ținutului de lângă Rusia.
Așa o fi, dar, suntem bogați, cred că poate cei mai bogați la suflet, în sinceritate, cuget și prietenie.
Cine nu ne cunoaște ne vinde, dar cine ne cunoaște ne cumpără, adică prețuim ceva...
M-am bucurat pentru pastorul Florin Ianovici și îi doresc :
Putere-n luptă zi de zi
Lumină-n orice pas
Prin valuri grele și stihii
S-asculți doar sfântul glas.


Astăzi s-a născut Biserica RENOVAȚIO! Dumnezeu s-o binecuvânteze! 

elena marin alexe

vineri, 16 iunie 2017

ERAM ȘI PARCĂ NU ERAM EU


Parcă se făcea că mi-a alunecat piciorul
în marginea prăpastiei și hăul întunecos
a rânjit de neliniștea inimii mele
Ca un om beat m-am clătinat din adâncul ființei
dar nu m-am oprit să sorb din cupa amară
În zare defilau brazi înalți și mă chemau
să urc trepte diafane
O clipă am plâns
sub îmbrățișarea sufocantă a dezamăgirii
care îmi inundase poiana speranțelor mele
Apoi am auzit dulceața glasului Tău Doamne
strigându-mi numele
Eram și parcă nu mai eram eu
până mi-ai întins masa ospățului împărătesc
mi-ai uns capul cu undelemn
în semn de înaltă cinstire care obligă
atunci mi s-a făcut foame de Tine
de viață veșnică, de bucurie
M-am trezit urcând treptele

elena marin alexe

sâmbătă, 13 octombrie 2012

captiv între pământ şi cer



cu Tine-n gând îmi e uşor
să curm  dorinţe ce mă dor
şi-n taina serii să Te-aştept,
cu bucurii ascunse-n piept.

cu Tine-n gând trec negre căi,
mă prind în zbor pe-ntinse văi
cu legături de-albastru vis
şi mă cufund în paradis.

cu Tine-n gând alung tristeţi,
Tu ai răbdare să mă-nveţi,
tot ce-am uitat în drumul meu
cu drag îmi aminteşti mereu.

cu Tine-n gând durere nu-i,
dar nici nu mai alerg haihui
şi nici nu mă mai simt stingher,
captiv între pământ şi cer.

cu Tine-n gând povara-mi duc,
în noapte lacrima-mi usuc,
privesc văzduhul în văpăi
şi mă topesc în ochii Tăi.

cu Tine-n gând nu mă mai tem
când valurile vieţii gem,
stau în tăcere şi ascult,
nu mă-grozeşte-al ei tumult.

cu Tine pot păşi pe nori,
mă încălzeşti cu dulci fiori,
spre Golgotha ades mă urci
şi-adorm la umbra sfintei cruci.

cu Tine-aş merge peste tot
fară să simt că nu mai pot,
în revelaţii mă trezesc,
şoptindu-ţi: Doamne, Te iubesc!

cu Tine-n gând  speranţa mea
o smulg din luminiş de stea
şi între crini o împletesc,
pe-altarul Tău dumnezeiesc.

cu Tine-n gănd şi noaptea-i zi,
stau liniştită orice-ar fi,
prin  bucurii ori încercări
călătoresc spre albe zări.

În gândul meu vreau să rămâi,
Tu eşti iubirea mea dintâi,
şi fericirea ce-o aştept,
spre Tine ruga îmi îndrept.
elena marin alexe 2012