De la o vreme
găsesc
lucrurile pierdute de tine..
ieri ţi-am găsit zâmbetul
uitat de ceva vreme,
oglindindu-se
în fântâna din curte..
azi când primul mesager al zorilor
mi-a plâns pe umăr
ţi-am găsit speranţa
lipită pe buza
unei ceşti de cafea..
acum câteva minute
am găsit într-un sertar
prima felicitare pe care mi-ai scris-o
de ziua mamei..
le-am adunat şi
rând pe rând
ţi le-am aşezat la picioare..
Cine ştie dacă într-o bună zi
nu îţi voi aduce înapoi
timpul pierdut
departe de mine!
elena marin alexe
10 comentarii:
Câte gânduri şi câte speranţe sunt strânse în acest poem, scumpă doamnă... Şi cât DOR...
Să fiţi sănătoasă şi puternică, permanent!
Toate gândurile bune...
Frumoase ganduri. Imbratisari!
Mi-a placut contemplatia dar si fotografia. E superba....
O zi cu parfum de Rai!
Asta cu zambetul uitat in fantana din curte e dementiala... super!
Cristian Lisandru
Am primit toate gandurile bune. Multumesc din suflet, Cristian!
denisia
Te imbratisez si eu cu iubire din IUBIRE!
corina
Toate gandurile bune,cu multumiri pentru lectura, draga mea.
Cristake
E vorba despre fantana arteziana din curtea noastra...:)
emoţionant!
sunt atâtea lucruri care se pierd de noi, din păcate, de cele mai multe ori, tot omul este de vină!
numai bine, dragă Elena!
Otilia
Da..Pe unele le mai regăsim, pe altele poate niciodată.
Salutări de la Vrancea, dragă Otilia!
Trimiteți un comentariu