Ma aflu oarecum intr-un IMPAS.Deoarece fiica mea de la Cluj impreuna cu sotul ei sunt angrenati in turneul grupului Speranta, m-au chemat urgent la Cluj sa am grija de casa si de copii.Asa ca am plecat cam pe fuga de acasa si mi-am uitat OCHELARII pentru citit, Din acest motiv lucrez foarte greu pe calculator.
.Doamne, tare-i importanta vederea pentru om si cat de mult o neglijam in tinerete...pentru-ca mai tarziu sa suferim..
Imi pare rau ca nu pot sa intru pe la toti prietenii, asa cum imi place s-o fac, dar ma voi stradui..
Doua saptamani, imi voi clati sufletul cu nepotii mei de care mi-a fost tare dor, dar pentru-ca exista si un dar, bucuria mea este limitata caci mi-e tare dor de cealalta nepotica Miruka, pe care am lasat-o acasa in Vrancea. Ce sa faci, asa e in viata nu le poti avea chiar pe toate..
ANUNT
Daca doriti sa urmariti Turneul Speranta onlinne accesati http://www.speranta.ro/., in fiecare seara la ora 18.00.
Sa aveti o zi binecuvantata cu mult senin in inimi!
marți, 29 iunie 2010
duminică, 27 iunie 2010
Eugen Dan
Ne este aproape de inima, de cativa ani buni si de fiecare data cand i-am solicitat ajutor sau sfat in diverse situatii, a fost mereu langa noi, gata sa intinda o mana sa mangaie sau sa stearga o lacrima..
Un om deosebit, plin de sensibilitate, modest, sincer, bun pastor plin de dragostea lui Dumnezeu, bun familist, bun prieten si lista poate continua lejer, asa l-am perceput de cand l-am cunoscut si pana azi cand isi sarbatoreste ziua de nastere. Cu siguranta va avea o zi incarcata de urari, dar pe langa cei ce-l iubesc si-l pretuiesc ma alatur si eu cu familia mea si doresc sa-i urez pastorului bisericii noastre "Maranata", toate urarile de bine si sanatate pe care le alaturam binecuvantarilor lui Dumnezeu.
Imi pare rau fr.Eugen, ca nu va pot spune personal aceste urari, deoarece sunt la Cluj la Lidia, unde stau cu copii pentru perioada cat ea si Sergiu sunt plecati in turneu cu Speranta.
Cu cele mai alese ganduri va dorim:
Imi pare rau fr.Eugen, ca nu va pot spune personal aceste urari, deoarece sunt la Cluj la Lidia, unde stau cu copii pentru perioada cat ea si Sergiu sunt plecati in turneu cu Speranta.
Cu cele mai alese ganduri va dorim:
La Multi Ani si buni!!! Fiti binecuvantat in veci!
vineri, 25 iunie 2010
Leagan pentru toata copilaria
Daca este vineri, "hai la plimbare" la brat cu A.Paunescu!
Pune-ţi, copile, capul pe pernă,
Te-asteaptă vise, prunc adormit,
În vise viaţa este eternă,
Cu ceruri blânde şi fără sfârşit.
Ce ştii tu-n lume câte se-ntâmplă,
Nici nu e bine tu să le şti,
Lumea-ngenunche la a ta tâmplă,
Şi, lângă tine suflet, cor de copii.
Astăzi, copile, eu îţi dau pâine,
Tu pâinea asta o muşti firesc,
Ce-ţi dau eu astăzi tu-mi vei da mâine,
Eu, legănându-te, îmbătrânesc.
Trupul tau fraged ca un mesteacăn
Să se îndoaie galeş în somn,
Ca să creşti mare, plâng şi te leagan,
Copile dulce, prea tinere domn.
La geam lumina lunii ţi-o scapăr
Luminii tale să-i dau ecou,
Dormi, fericitule, că eu te apăr,
Că eu în tine mă nasc din nou.
Capull pe perna pune-l, copile,
Totul e bine, ai tai sunt vii
Şi mai au viaţă şi mai au zile,
Să crezi că pururea ei vor trăi.
Mama şi tata ţie-ţi vor face
Leagam de stele şi de ninsori,
Să-ţi fie bine, să dormi în pace,
Să ai lumina la ursitori.
Pune-ţi, copile, capul pe pernă,
Dormi şi viseaza bunul tău vis,
Că-n vise viaţa este eternă,
Visul e lumea ce eu ţi-am promis.
Pat de rachită mirositoare,
Leagăn albastru şi-ncondeiat,
Pentru copilul care răsare
Şi-ai cărui ochi ritmul lumii îl bat.
Mama te leagană, veghează tata,
Somnul ţi-l apară ochi părinteşti,
Dormi şi visează că lumea-i gata
Şi te asteaptă numai să creşti.
Mie-mi trec anii, ţie-ţi vin anii,
Poate că mâine îţi va fi greu,
S-accepti ca astăzi eu ţi-am spus nani,
Dar nani-nani, frumosul meu.
Pune-ţi, copile, capul pe pernă,
Te-asteaptă vise, prunc adormit,
În vise viaţa este eternă,
Cu ceruri blânde şi fără sfârşit.
Ce ştii tu-n lume câte se-ntâmplă,
Nici nu e bine tu să le şti,
Lumea-ngenunche la a ta tâmplă,
Şi, lângă tine suflet, cor de copii.
Astăzi, copile, eu îţi dau pâine,
Tu pâinea asta o muşti firesc,
Ce-ţi dau eu astăzi tu-mi vei da mâine,
Eu, legănându-te, îmbătrânesc.
Trupul tau fraged ca un mesteacăn
Să se îndoaie galeş în somn,
Ca să creşti mare, plâng şi te leagan,
Copile dulce, prea tinere domn.
La geam lumina lunii ţi-o scapăr
Luminii tale să-i dau ecou,
Dormi, fericitule, că eu te apăr,
Că eu în tine mă nasc din nou.
Capull pe perna pune-l, copile,
Totul e bine, ai tai sunt vii
Şi mai au viaţă şi mai au zile,
Să crezi că pururea ei vor trăi.
Mama şi tata ţie-ţi vor face
Leagam de stele şi de ninsori,
Să-ţi fie bine, să dormi în pace,
Să ai lumina la ursitori.
Pune-ţi, copile, capul pe pernă,
Dormi şi viseaza bunul tău vis,
Că-n vise viaţa este eternă,
Visul e lumea ce eu ţi-am promis.
Pat de rachită mirositoare,
Leagăn albastru şi-ncondeiat,
Pentru copilul care răsare
Şi-ai cărui ochi ritmul lumii îl bat.
Mama te leagană, veghează tata,
Somnul ţi-l apară ochi părinteşti,
Dormi şi visează că lumea-i gata
Şi te asteaptă numai să creşti.
Mie-mi trec anii, ţie-ţi vin anii,
Poate că mâine îţi va fi greu,
S-accepti ca astăzi eu ţi-am spus nani,
Dar nani-nani, frumosul meu.
miercuri, 23 iunie 2010
Mi-e dor..
Mi-e dor de Tine Doamne
Atat de dor..Isus!
Ca ruga mea fierbinte
O-nalt spre Tine sus.
Mi-e dor Isus de Tine
Mai mult nu pot sopti.
Ce bun esti Tu cu mine
Cat nici nu pot gandi.
Mi-e dor de vorba-Ti dulce
Mi-e dor de Fata Ta.
Cat are sa mai treaca
Pana cand Te-oi vedea?
Mi-e atat de dor Isuse
Dor de lumina Ta.
Aprinde-Te in mine,
Si ramai pururea..
Mi-e tare dor Isuse
Sa-mi spui ca ma iubesti
Si dincolo de ceruri
Un loc imi pregatesti.
Calauzeste-mi pasii
Fii dragostea din mine
Si-Ti multumesc Isuse
Ca-mi este dor de Tine!
elena marin alexe- 1994.
luni, 21 iunie 2010
Scrisoare catre urmasii mei
Poetul ADRIAN PAUNESCU este foarte bolnav! Diverse ziare scriu ca Poetul se pregateste de sfarsit. Trist este ca "Apun stelele"oameni buni , dragii mei prieteni. Ne moare lumina pic cu pic si culmea este ca 'intunericul' se mareste tot mai mult. Imi pare rau , nu pot sa mai scriu cu amanunte.Simt ca doare si oricum nu pot face ceva..decat ma voi ruga si mai mult pentru el, pentru autorul nemuritoarelor poeme dintre care unele, au smuls lacrimi din ochii romanilor: Repetabila povara, Ruga pentru parinti.. Ma voi ruga asa:
Doamne ocroteste-l pe Adrian Paunescu
Doamne ocroteste-i pe romani!
V a invit pe cei care doriti sa ne rugam impreuna pt.sufletul sau de MARE OM, MARE POET.
Scrisoare catre urmasii mei
Trec prin momente grele de viaţă. Otrava pamfletului meu se mută încet-încet la mine în pahar. Voi împlini, în curând, 67 de ani. Mă tem că am uitat să mă bucur de aniversarea zilei mele de naştere. Mă adresez vouă, Ioana, Andrei şi Ana-Maria, pentru că, sentimentul care m-a cuprins în ultimele săptămâni şi asupra căruia n-am insistat în discuţiile noastre, n-ar trebui să vă ia prin surprindere.
Din dragostea mistuitoare pe care v-o port, din convingerea că nu va trece mult, după plecare mea, şi oamenii vor înţelege pe de-a-ntregul cine am fost cu adevărat, vă avertizez că, de acum încolo, cu mine se poate întâmpla orice. Nu e vorba doar despre un tratament negativ special, care mi se aplică de multă vreme. E vorba despre nenorocirea incredibilă prin care trece această ţară, de soarta căreia eu nu mă pot despărţi. Ştiţi prea bine că zilele acestea mi-am luat curajul de a-mi face analizele medicale esenţiale. Concluzia nu e veselă. În orice caz, tratamentul pe care eu însumi simţeam că trebuie să mi-l aplic şi pe care, după aceste analize, mi-l confirmă şi medicii, mă obligă la retragere, discreţie, resemnare.
Desigur, sunt un om viu şi, cu excepţia momentelor de disperare pe care le traversez, la întretăierea dintre nenorocirea poporului din care fac parte şi suferinţa fiinţei care sunt, mi-e încă dragă viaţa şi, în principiu, am încă multe de făcut pentru cel mai drag copil pe care mi l-a dat Dumnezeu, adolescenta Ana-Maria Păunescu. Scrisoarea mea către voi nu e o cedare, ci o alarmă. Trăiesc în condiţii tot mai grele şi mai umilitoare, mi s-au luat şi mi se iau, în permanenţă, drepturi, nu ştiu din ce voi putea plăti, la toamnă, obligaţiile fireşti. Ani şi ani am tot sesizat pe proprietarii televiziunilor particulare din România, dar şi televiziunea publică, asupra situaţiei mele, ca om care ştie să facă televiziune şi este oprit de la acest exerciţiu.
Visul duşmanilor s-a împlinit: nu mai pot ieşi din casă, cum aş fi putut până ieri. Să fie liniştiţi, eu devin un caz clasat pentru domniile lor. Dacă lui Dan Voiculescu şi lui Sorin Vântu ar trebui să le mulţumesc pentru momentele excepţionale pe care mi le-au oferit, surprinzătoare mi s-a părut atitudinea lui Radu Moraru, om talentat şi doritor de atitudini mai puţin previzibile, care, de câteva luni, a uitat şi ce promisese, şi să răspundă la telefon. Acum, la această răspântie, n-am mai mult de spus contemporanilor mei decât că ar fi păcat să ne despărţim supăraţi.
Dragii mei copii, problema cea mai mare este prăbuşirea ţării. O emisiune de televiziune vine şi trece. La urma urmei, nu e nicio obligaţie, pentru nimeni, să ofere spaţiu de emisie nimănui. Cum aş putea eu să uit sprijinul pe care mi l-a acordat Sorin Ovidiu Vântu, pentru ca să poată apărea Cartea Cărţilor de Poezie?
Îmi vin în minte, acum, momente de graţie ale vieţii mele. Aşa cum nu pot uita cumplita batjocură la care am fost supus, în cele două regimuri politice pe care le-am traversat, în anii '50-'60, pentru că eram fiul unui anti-comunist, puşcăriaş politic în anii '85-'90, pentru că aş fi condus revista şi cenaclul nemulţumiţilor din partid, iar după 1989, pentru că aş fi fost prea comunist. Au fost nopţi şi zile în care mai aproape îmi era moartea decât viaţa. Totuşi, niciodată n-am fost atât de deprimat şi de însingurat ca în aceşti ultimi ani. Fac parte dintr-un partid politic care n-a simţit niciodată nevoia să se intereseze de situaţia mea reală şi să încerce să-mi fie folositor. N-am intrat în găşti, n-am primit recompense pentru apartenenţa la găşti.
Am crezut şi cred că numele meu trebuia să îmbogăţească partidul în care m-am înscris de bunăvoie. Acum, însă, nici pentru ambiţii de mărire nu mai e timp. Esenţial pentru mine e să trăiesc şi să-mi văd ţara ridicându-se. Căci nefericirea programată în care trăieşte poporul român mi se pare din ce în ce mai ofensatoare şi mai nejustificată.
În vremea lui Ceauşescu mi se făceau reproşuri grave că nu sunt corect şi disciplinat conform cu linia partidului. După moartea lui Ceauşescu am suportat ani şi ani reproşul că l-am lăudat, în anumite ocazii politice. După 20 de ani de la asasinarea lui, Ceauşescu îşi recâştigă un loc de merit în istoria naţională. Destui oameni îl regretă în gura mare. Asupra acestei chestiuni, eu nu mă pot pronunţa în termeni atât de categorici. Eu chiar cred că sistemul trebuia să cadă. Şi nici nu mă pot preface a nu înţelege rolul complex, de bine şi rău, al liderului. Dar acum? Ultimele săptămâni ne pun într-o condiţie umilitoare şi tragică. Poporul român e condamnat la moarte. Liderii portocalii nu mai aud şi nu mai văd nimic, după ce au sărit la beregata salariilor, a pensiilor şi a indemnizaţiilor, au trecut la o redimensionare a balamucului. I se cer poporului român bani, după ce i se iau banii. Oligofrenii îi ameninţă pe cei care nu dau, fireşte, benevol, bani pentru tăşcălăul Băsescu-Boc şi ceilalţi. O râvnă specială dovedesc nemernicii să dărâme instituţia drepturilor de autor. Înapoi în copac, tuturor gorilelor păroase din jungla noastră! Înapoi în preistorie!
Cam asta e situaţia despre care voiam să vă vorbesc: faliment. Cam asta e mişcarea preferată a timpurilor noastre: prăbuşire. În ceea ce mă priveşte, nu cred că mai rezist. De aceea, m-am adresat vouă cu această scrisoare, ca să ştiţi ce e cu mine şi să nu vă surprindă nici una din nenorocirile care s-ar putea abate asupra mea. Va trebui să dăm înfăţişare concretă relaţiei dintre noi şi viitoarei despărţiri dintre noi. Natura, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge. Societatea, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge.
Doamne ocroteste-l pe Adrian Paunescu
Doamne ocroteste-i pe romani!
V a invit pe cei care doriti sa ne rugam impreuna pt.sufletul sau de MARE OM, MARE POET.
elena marin alexe.21 iunie 2010.
Scrisoare catre urmasii mei
Trec prin momente grele de viaţă. Otrava pamfletului meu se mută încet-încet la mine în pahar. Voi împlini, în curând, 67 de ani. Mă tem că am uitat să mă bucur de aniversarea zilei mele de naştere. Mă adresez vouă, Ioana, Andrei şi Ana-Maria, pentru că, sentimentul care m-a cuprins în ultimele săptămâni şi asupra căruia n-am insistat în discuţiile noastre, n-ar trebui să vă ia prin surprindere.
Din dragostea mistuitoare pe care v-o port, din convingerea că nu va trece mult, după plecare mea, şi oamenii vor înţelege pe de-a-ntregul cine am fost cu adevărat, vă avertizez că, de acum încolo, cu mine se poate întâmpla orice. Nu e vorba doar despre un tratament negativ special, care mi se aplică de multă vreme. E vorba despre nenorocirea incredibilă prin care trece această ţară, de soarta căreia eu nu mă pot despărţi. Ştiţi prea bine că zilele acestea mi-am luat curajul de a-mi face analizele medicale esenţiale. Concluzia nu e veselă. În orice caz, tratamentul pe care eu însumi simţeam că trebuie să mi-l aplic şi pe care, după aceste analize, mi-l confirmă şi medicii, mă obligă la retragere, discreţie, resemnare.
Desigur, sunt un om viu şi, cu excepţia momentelor de disperare pe care le traversez, la întretăierea dintre nenorocirea poporului din care fac parte şi suferinţa fiinţei care sunt, mi-e încă dragă viaţa şi, în principiu, am încă multe de făcut pentru cel mai drag copil pe care mi l-a dat Dumnezeu, adolescenta Ana-Maria Păunescu. Scrisoarea mea către voi nu e o cedare, ci o alarmă. Trăiesc în condiţii tot mai grele şi mai umilitoare, mi s-au luat şi mi se iau, în permanenţă, drepturi, nu ştiu din ce voi putea plăti, la toamnă, obligaţiile fireşti. Ani şi ani am tot sesizat pe proprietarii televiziunilor particulare din România, dar şi televiziunea publică, asupra situaţiei mele, ca om care ştie să facă televiziune şi este oprit de la acest exerciţiu.
Visul duşmanilor s-a împlinit: nu mai pot ieşi din casă, cum aş fi putut până ieri. Să fie liniştiţi, eu devin un caz clasat pentru domniile lor. Dacă lui Dan Voiculescu şi lui Sorin Vântu ar trebui să le mulţumesc pentru momentele excepţionale pe care mi le-au oferit, surprinzătoare mi s-a părut atitudinea lui Radu Moraru, om talentat şi doritor de atitudini mai puţin previzibile, care, de câteva luni, a uitat şi ce promisese, şi să răspundă la telefon. Acum, la această răspântie, n-am mai mult de spus contemporanilor mei decât că ar fi păcat să ne despărţim supăraţi.
Dragii mei copii, problema cea mai mare este prăbuşirea ţării. O emisiune de televiziune vine şi trece. La urma urmei, nu e nicio obligaţie, pentru nimeni, să ofere spaţiu de emisie nimănui. Cum aş putea eu să uit sprijinul pe care mi l-a acordat Sorin Ovidiu Vântu, pentru ca să poată apărea Cartea Cărţilor de Poezie?
Îmi vin în minte, acum, momente de graţie ale vieţii mele. Aşa cum nu pot uita cumplita batjocură la care am fost supus, în cele două regimuri politice pe care le-am traversat, în anii '50-'60, pentru că eram fiul unui anti-comunist, puşcăriaş politic în anii '85-'90, pentru că aş fi condus revista şi cenaclul nemulţumiţilor din partid, iar după 1989, pentru că aş fi fost prea comunist. Au fost nopţi şi zile în care mai aproape îmi era moartea decât viaţa. Totuşi, niciodată n-am fost atât de deprimat şi de însingurat ca în aceşti ultimi ani. Fac parte dintr-un partid politic care n-a simţit niciodată nevoia să se intereseze de situaţia mea reală şi să încerce să-mi fie folositor. N-am intrat în găşti, n-am primit recompense pentru apartenenţa la găşti.
Am crezut şi cred că numele meu trebuia să îmbogăţească partidul în care m-am înscris de bunăvoie. Acum, însă, nici pentru ambiţii de mărire nu mai e timp. Esenţial pentru mine e să trăiesc şi să-mi văd ţara ridicându-se. Căci nefericirea programată în care trăieşte poporul român mi se pare din ce în ce mai ofensatoare şi mai nejustificată.
În vremea lui Ceauşescu mi se făceau reproşuri grave că nu sunt corect şi disciplinat conform cu linia partidului. După moartea lui Ceauşescu am suportat ani şi ani reproşul că l-am lăudat, în anumite ocazii politice. După 20 de ani de la asasinarea lui, Ceauşescu îşi recâştigă un loc de merit în istoria naţională. Destui oameni îl regretă în gura mare. Asupra acestei chestiuni, eu nu mă pot pronunţa în termeni atât de categorici. Eu chiar cred că sistemul trebuia să cadă. Şi nici nu mă pot preface a nu înţelege rolul complex, de bine şi rău, al liderului. Dar acum? Ultimele săptămâni ne pun într-o condiţie umilitoare şi tragică. Poporul român e condamnat la moarte. Liderii portocalii nu mai aud şi nu mai văd nimic, după ce au sărit la beregata salariilor, a pensiilor şi a indemnizaţiilor, au trecut la o redimensionare a balamucului. I se cer poporului român bani, după ce i se iau banii. Oligofrenii îi ameninţă pe cei care nu dau, fireşte, benevol, bani pentru tăşcălăul Băsescu-Boc şi ceilalţi. O râvnă specială dovedesc nemernicii să dărâme instituţia drepturilor de autor. Înapoi în copac, tuturor gorilelor păroase din jungla noastră! Înapoi în preistorie!
Cam asta e situaţia despre care voiam să vă vorbesc: faliment. Cam asta e mişcarea preferată a timpurilor noastre: prăbuşire. În ceea ce mă priveşte, nu cred că mai rezist. De aceea, m-am adresat vouă cu această scrisoare, ca să ştiţi ce e cu mine şi să nu vă surprindă nici una din nenorocirile care s-ar putea abate asupra mea. Va trebui să dăm înfăţişare concretă relaţiei dintre noi şi viitoarei despărţiri dintre noi. Natura, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge. Societatea, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge.
ADRIAN PAUNESCU.
Preluare din Jurnalul National
duminică, 20 iunie 2010
Premiul Prieteniei
Premiul Prieteniei pleaca astazi la Zenna /http://frozen-universe.blogspot.com/
Zenna draga mea sper ca acest premiu nu te va lua prin surprindere, desi este doar un premiu simbolic.Totusi pot sa-ti spun ca acest Premiu nu se poate da mai departe ci el este personalizat si imi rezerv dreptul sa-l daruies personal doar celor pe care ii consider prieteni din virtual.
Din prima clipa de cand am pasit in lumea ' universului ' tau am simtit ca am sa mai revin iar si iar caci ceva deosebit ma atragea ca un magnet. Si asa s-a si intamplat.
Desi intre noi este diferenta de varsta, avem multe lucruri in comun si nu de putine ori m-am descoperit in postarile tale, asa cum eram cu niste ani in urma.
Imi place mult cum gandesti si redai tot in mod firesc, trecut prin filiera sinceritatii si originalitatii tale ,draga mea.
Faptul ca si tu mi-ai batut in usa de multe ori , comentariile sincere lasate "la plimbare" m-au facut sa descopar in tine o tanara cu brevet de Mare Caracter! Si imi mai esti si prietena pe deasupra!
Cat despre desenele tale pot spune doar ca Cineva ti-a picurat pe maini si inima din cupa talentului..caci am desoperit multe si interesante lucruri in 'universe'.
Imi face placere oridecateori te regasesc printre cei ce comenteaza pe la postarile mele..
Iti daruiesc acest Premiu si daca-ti face placere mi-ar placea sa-l pastrezi pe blogul tau.Alegerea iti apartine.
Dumnezeu sa te binecuvanteze Zenna!!!
Premiul Prieteniei- isi urmeaza drumul spre alti prieteni duminica viitoare!
Zenna draga mea sper ca acest premiu nu te va lua prin surprindere, desi este doar un premiu simbolic.Totusi pot sa-ti spun ca acest Premiu nu se poate da mai departe ci el este personalizat si imi rezerv dreptul sa-l daruies personal doar celor pe care ii consider prieteni din virtual.
Din prima clipa de cand am pasit in lumea ' universului ' tau am simtit ca am sa mai revin iar si iar caci ceva deosebit ma atragea ca un magnet. Si asa s-a si intamplat.
Desi intre noi este diferenta de varsta, avem multe lucruri in comun si nu de putine ori m-am descoperit in postarile tale, asa cum eram cu niste ani in urma.
Imi place mult cum gandesti si redai tot in mod firesc, trecut prin filiera sinceritatii si originalitatii tale ,draga mea.
Faptul ca si tu mi-ai batut in usa de multe ori , comentariile sincere lasate "la plimbare" m-au facut sa descopar in tine o tanara cu brevet de Mare Caracter! Si imi mai esti si prietena pe deasupra!
Cat despre desenele tale pot spune doar ca Cineva ti-a picurat pe maini si inima din cupa talentului..caci am desoperit multe si interesante lucruri in 'universe'.
Imi face placere oridecateori te regasesc printre cei ce comenteaza pe la postarile mele..
Iti daruiesc acest Premiu si daca-ti face placere mi-ar placea sa-l pastrezi pe blogul tau.Alegerea iti apartine.
Dumnezeu sa te binecuvanteze Zenna!!!
Premiul Prieteniei- isi urmeaza drumul spre alti prieteni duminica viitoare!
sâmbătă, 19 iunie 2010
RELIGIE SAU RELATIE?
Traim intr-o vreme in care oamenii sunt extrem de pasionati de religie. Cu cat se dezvolta mai mult notiunea de religie, cu atat scade relatia cu Dumnezeu. Religia este o manifestare a omului vis a vis de Dumnezeu, dar Relatia cu Dumnezeu este o traire cu si in prezenta Lui.
Religia te cheama o data sau de mai multe ori pe saptamana la biserica, Relatia te face dependent de iubirea Lui si te face sa-i cauti prezenta ceas de ceas.
Cine l-a salvat pe Daniel din groapa cu lei? Dar pe cei 3 tineri Sadrac, Mesac si Abed-Nego din cuptorul aprins, Religia sau Relatia cu Dumnezeu?
Spre ce tindem noi?
RELIGIA- ti-L descrie pe Dumnezeu!
RELATIA- ti-L descopera intr-o comuniune de nezdruncinat!
Religia te cheama o data sau de mai multe ori pe saptamana la biserica, Relatia te face dependent de iubirea Lui si te face sa-i cauti prezenta ceas de ceas.
Cine l-a salvat pe Daniel din groapa cu lei? Dar pe cei 3 tineri Sadrac, Mesac si Abed-Nego din cuptorul aprins, Religia sau Relatia cu Dumnezeu?
Spre ce tindem noi?
RELIGIA- ti-L descrie pe Dumnezeu!
RELATIA- ti-L descopera intr-o comuniune de nezdruncinat!
Ganduri din predica de duminica.
joi, 17 iunie 2010
10 lucruri care imi plac..
Multumesc domnului Ionel Mesaros pentru nominalizare.
1- Imi place sa fiu eu insami.
2- Imi place foarte mult sa citesc.
3- Imi plac florile de camp, liliacul si trandafirul galben.
4- Imi place adevarul.
5- Imi place statornicia in orice tip de relatie.
6- Imi place modestia.
7- Imi place muzica buna.
8- Imi place sa incurajez pe cei aflati in 'depresie'.
9- Imi place sa cant in biserica.
10- Imi place cafeaua Jakobs.
Bineanteles ca imi plac multe alte lucruri: calatoriile, painea neagra, citricele, obiectele vechi din bronz si multe , multe altele.
Cat despre persoanele pe care le-as nominaliza cred ca mai bine las la alegerea lor.Cine doreste mai multa transparanta...sa binevoiasca si sa accepte provocarea de mai sus.V-o daruiesc cu mare drag tuturor. Asta ne-ar ajuta sa ne cunoastem mai bine.
1- Imi place sa fiu eu insami.
2- Imi place foarte mult sa citesc.
3- Imi plac florile de camp, liliacul si trandafirul galben.
4- Imi place adevarul.
5- Imi place statornicia in orice tip de relatie.
6- Imi place modestia.
7- Imi place muzica buna.
8- Imi place sa incurajez pe cei aflati in 'depresie'.
9- Imi place sa cant in biserica.
10- Imi place cafeaua Jakobs.
Bineanteles ca imi plac multe alte lucruri: calatoriile, painea neagra, citricele, obiectele vechi din bronz si multe , multe altele.
Cat despre persoanele pe care le-as nominaliza cred ca mai bine las la alegerea lor.Cine doreste mai multa transparanta...sa binevoiasca si sa accepte provocarea de mai sus.V-o daruiesc cu mare drag tuturor. Asta ne-ar ajuta sa ne cunoastem mai bine.
miercuri, 16 iunie 2010
Autointerviu...?
Pentru mine blogul a inceput ca o simpla distractie si abia mai tarziu am prins ceva gust ...sa interactionez cu cei din virtual, mai ales ca ne-am mutat la sat si ma vad mai rar cu prietenii.
Blogul pentru mine nu este un jurnal, caci SA FIM SERIOSI: nimeni nu -si face jurnal personal sa-l citeasca altii...
Cat de dependent esti de blog?
Nu sunt dependenta si nu sufar daca se intrerupe curentul sau cade semnalul de la Zapp. Dar imi place sa fac treaba buna! Dar daca din diverse motive trec doua trei zile, incep sa simt lipsa vestilor de la prietenii mei si simt ca mi-e tare dor de ei..
Cum iti alegi subiectele? Ce te inspira?
Intotdeauna ma gandesc daca le va place cititorilor mei ce scriu eu, dar sunt sincera si caut sa nu pozez ci sa fiu eu insami. Si nu imi place sa plictisesc cu scris mult. Imi place ca deschiderea ...spre diversitate sa fie cat mai ampla.Subiectele mi le aleg din viata de toate zilele, sau din inclinatiile mele artistice, dar si ale altora.Ce iti place si ce nu iti place in lumea virtuala a bloggerilor?
Imi place sinceritatea si deschiderea asa ca de la "inima la inima". Imi mai place mult sa citesc orice scriere proprie si nu 'copy paste'..deoarece consider ca daca tot ti-ai facut blog atunci ai ceva de spus.Daca nu ai...inchide blogul frate! Imi place fidelitatea pornita din suflet, adica daca-mi place ceva la prietenul meu spun prin cuvinte , daca nu nu, dar detest chestia asta: comentezi tu...comentez si eu, daca eventual nu ai timp, nu mai intru nici eu pe la tine...Detest injuriile, jignirile si atacurile de orice fel si infumurarea unora.
.Si ce nu-mi place deloc, este faptul ca sunt pusa in blogrollul unei persoane [ Ingerul tau, asa se iscaleste] fara acceptul meu, desi am rugat-o si public sa -mi stearga numele din blogroll, deoarece eu nu urmaresc blogul ei si avem divergente mari de opinii.. Probabil ca aceasta persoana este cu probleme 'cap' asa ca nu ma mai intereseaza.
.Si ce nu-mi place deloc, este faptul ca sunt pusa in blogrollul unei persoane [ Ingerul tau, asa se iscaleste] fara acceptul meu, desi am rugat-o si public sa -mi stearga numele din blogroll, deoarece eu nu urmaresc blogul ei si avem divergente mari de opinii.. Probabil ca aceasta persoana este cu probleme 'cap' asa ca nu ma mai intereseaza.
Cum iti alegi blogurile preferate?
Aici..nu este chiar usor. Incerc pe cat posibil sa inteleg si sa cunosc persoana din continutul postarilor ei.
Daca blogul respectiv prezinta INTERES, daca este DECENT, ORIGINAL SI ARTISTIC,sau reflecta dragostea lui DUMNEZEU prin ISUS si DUHUL SFANT, atunci este ok.
Multumesc pentru leapsa CELLEI!
Dau mai departe aceasta leapsa celor ce inca n-au primit-o pana acum. VA INVIT !
Dau mai departe aceasta leapsa celor ce inca n-au primit-o pana acum. VA INVIT !
marți, 15 iunie 2010
15 Iunie
Mihai Eminescu -
Şi Dacă...
Si daca ramuri bat în geamSi se cutremur plopii,
E ca în minte sa te am
Si-ncet sa te apropii.
Si daca stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
Si daca norii desi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte sa-mi aduc
De tine-ntotdeauna.
luni, 14 iunie 2010
Lumini peste timp
Cu putin timp in urma am citit despre un sondaj facut de publicatia Le Figaro,intitulat "care este cea mai importanta opera de arta din sec.xx"" cunoscuta sculptura a maestrului Brancusi, a ocupat locul 4. Ea urmeaza lucrarilor lui Matisse, Picasso si Warhol. De mentionat ca sondajul s-a facut pe internet.
Hai sa lasam de-o parte tristetea ultimelor saptamani, care pe multi dintre romani i-a facut sa regrete ca s-au nascut pe aceste meleaguri si sa primim vestile bune care ne vin ca un balsam pe inima.Si sa nu uitam ca de pe aceste meleaguri multi semeni de-ai nostri au fost binecuvantati cu "lumina la purtator", lumina ce isi trimite cate-o raza si spre inima noastra .
Va mai dau cateva "repere" care lumineaza in timp:Ionescu scriitor, Grigorescu pictor, Irimescu sculptor,Eliade scriitor, Coanda inventator, Celibidache dirijor,Wurmbrand pastor, Prunariu cosmonaut,Cortez mezzo soprana, Racovita savant biolog,Comaneci sportiva si de ce nu chiar Costel Busuioc, un om simplu, dar plin de talent si iubitor de divin. Lista inca poate continua..asa ca hai sa lasam deoparte frustrarile de tot felul si sa incepem aceasta saptamana cu mai multa demnitate si mult mai multa credinta in Dumnezeu.
Romanii au inca resurse spirituale!
Hai sa lasam de-o parte tristetea ultimelor saptamani, care pe multi dintre romani i-a facut sa regrete ca s-au nascut pe aceste meleaguri si sa primim vestile bune care ne vin ca un balsam pe inima.Si sa nu uitam ca de pe aceste meleaguri multi semeni de-ai nostri au fost binecuvantati cu "lumina la purtator", lumina ce isi trimite cate-o raza si spre inima noastra .
Va mai dau cateva "repere" care lumineaza in timp:Ionescu scriitor, Grigorescu pictor, Irimescu sculptor,Eliade scriitor, Coanda inventator, Celibidache dirijor,Wurmbrand pastor, Prunariu cosmonaut,Cortez mezzo soprana, Racovita savant biolog,Comaneci sportiva si de ce nu chiar Costel Busuioc, un om simplu, dar plin de talent si iubitor de divin. Lista inca poate continua..asa ca hai sa lasam deoparte frustrarile de tot felul si sa incepem aceasta saptamana cu mai multa demnitate si mult mai multa credinta in Dumnezeu.
Romanii au inca resurse spirituale!
duminică, 13 iunie 2010
Premiul Prieteniei
Astazi premiul Prieteniei pleaca la Danube Daughter! http://jurnal-de-soprana.blogspot.com/
Buna seara iubito! Iti daruiesc acest Premiu Personalizat ca semn al unei prietenii ce nu s-a pierdut in timp.Ne cunoastem de ceva timp si as vrea sa-ti marturisesc ceva si anume: Esti prima tanara care a reusit sa -mi schimbe parerea nu prea buna despre generatia actuala de tineri care traiesc fara a incerca sa dea vre-un sens vietii lor.
Ei bine, tu draga mea mi-ai marturisit ca ai un vis, pe care o sa-l deconspir acum: Iti doresti mult sa compui o opera. Mi se umple inima de bucurie si sufletul de fiori cand ma gandesc la idealul tau. Chiar daca nu am comentat totdeauna, te-am urmarit cu interes si te-am si ascultat cantand soprana mea draga!
Iti multumesc din suflet "fata din muzica", caci la randul tau si tu ai ramas fidela cititoare a blogului meu de suflet, hai la plimbare si chiar daca ai fost foarte ocupata cu muzica, ti-ai gasit timp sa ma vizitezi. Sensibilitatea ta mangaie si vocea ta iti lasa amprenta auditiva. Esti talentata si nu pot decat sa-ti urez mult succes in viata!
Astept opera ta, cu foarte mare interes. Te pretuiesc scumpa mea si daca-ti face placere te rog sa ridici premiul si sa-l pastrezi, caci e un premiu individual.
Dumnezeu sa te binecuvanteze!
Premiul Prieteniei merge mai departe spre mai noii prieteni..
Buna seara iubito! Iti daruiesc acest Premiu Personalizat ca semn al unei prietenii ce nu s-a pierdut in timp.Ne cunoastem de ceva timp si as vrea sa-ti marturisesc ceva si anume: Esti prima tanara care a reusit sa -mi schimbe parerea nu prea buna despre generatia actuala de tineri care traiesc fara a incerca sa dea vre-un sens vietii lor.
Ei bine, tu draga mea mi-ai marturisit ca ai un vis, pe care o sa-l deconspir acum: Iti doresti mult sa compui o opera. Mi se umple inima de bucurie si sufletul de fiori cand ma gandesc la idealul tau. Chiar daca nu am comentat totdeauna, te-am urmarit cu interes si te-am si ascultat cantand soprana mea draga!
Iti multumesc din suflet "fata din muzica", caci la randul tau si tu ai ramas fidela cititoare a blogului meu de suflet, hai la plimbare si chiar daca ai fost foarte ocupata cu muzica, ti-ai gasit timp sa ma vizitezi. Sensibilitatea ta mangaie si vocea ta iti lasa amprenta auditiva. Esti talentata si nu pot decat sa-ti urez mult succes in viata!
Astept opera ta, cu foarte mare interes. Te pretuiesc scumpa mea si daca-ti face placere te rog sa ridici premiul si sa-l pastrezi, caci e un premiu individual.
Dumnezeu sa te binecuvanteze!
Premiul Prieteniei merge mai departe spre mai noii prieteni..
sâmbătă, 12 iunie 2010
Zorii unei noi vieti-Speranta in turneu 2010 Partea I si II

Alaturi de Grupul Speranta vor vesti Cuvantul Sfant al Evangheliei: Petrica Hututui,Gabriel Zagrean, Luigi Mitoi, Florin Ianovici si evanghelistul Natanael Costea.
Partea a doua a turneului sau Turneul Mare urmeaza sa fie prezentat cat de curand.
DUMNEZEU SA BINECUVANTEZE TOTI OAMENII CARE VOR ASCULTA MESAJUL LUI!
vineri, 11 iunie 2010
Isuse vesnic calator..
Daca e vineri, " Hai la plimbare" la brat cu poezia lui Traian Dorz!
Isuse, vesnic calator
prin lumea de pacate
Tu bati strain si iubitor
la usile-ncuiate.
Nimic Tu nu ceri nimanui
cand bati si-astepti sa vina
ci vrei sa lasi in viata lui
iertare si lumina.
Ai vrea viata Ta sa-i dai
caci viata lui e moarta
dar el nu vrea, Tu plangi si stai
afara langa poarta.
Eram copil cand Te-am vazut
si-n poarta mea Straine
si sa-Ti deschid ai tot batut
sa intri si la mine.
Dar lumea-mi spune sa nu vin
caci viata Ta-i amara
am vreme colo mai tarziu
...si Te-am lasat afara.
De-atunci trecura ani sirag
pe viata-mi amarata,
Tu tot batea-i, Isuse drag
la poarta zavoarata.
Tarziu Ti-am auzit din nou
chemarea duioasa
inceata, stinsa, un ecou:
- Hai, lasa-Ma in casa.
Primeste-ma in viata ta
cu pacea Mea cereasca
cum lumea-ntreaga n-ar putea
nicicand sa-ti daruiasca.
Dar lumea-mi spuse sa Te las
afara si-asta data,
Tu iar la usa ai ramas
si usa incuiata.
Te-am auzit ani multi pe rand
chemandu-ma din moarte
dar n-am deschis...iat Tu plangand
plecata-i mai departe.
Iar astazi singur ma-nfior
de-a mele fapte rele
Isuse si Te chem cu dor
in noaptea vietii mele.
Mai vino iar Isuse bland,
mai bate iar odata
Te-astept cu sufletul plangand
si usa descuiata.!
Copilaria mi-a fost leganata de aceasta cantare deosebita, pe versurile minunate ale lui Traian Dorz. Cred ca nu este crestin din Romania indiferent de biserica la care activeaza, sa nu stie aceste versuri ..
Azi vi le daruiesc si voua, celor ce veti pasi pe aici.
Isuse, vesnic calator
prin lumea de pacate
Tu bati strain si iubitor
la usile-ncuiate.
Nimic Tu nu ceri nimanui
cand bati si-astepti sa vina
ci vrei sa lasi in viata lui
iertare si lumina.
Ai vrea viata Ta sa-i dai
caci viata lui e moarta
dar el nu vrea, Tu plangi si stai
afara langa poarta.
Eram copil cand Te-am vazut
si-n poarta mea Straine
si sa-Ti deschid ai tot batut
sa intri si la mine.
Dar lumea-mi spune sa nu vin
caci viata Ta-i amara
am vreme colo mai tarziu
...si Te-am lasat afara.
De-atunci trecura ani sirag
pe viata-mi amarata,
Tu tot batea-i, Isuse drag
la poarta zavoarata.
Tarziu Ti-am auzit din nou
chemarea duioasa
inceata, stinsa, un ecou:
- Hai, lasa-Ma in casa.
Primeste-ma in viata ta
cu pacea Mea cereasca
cum lumea-ntreaga n-ar putea
nicicand sa-ti daruiasca.
Dar lumea-mi spuse sa Te las
afara si-asta data,
Tu iar la usa ai ramas
si usa incuiata.
Te-am auzit ani multi pe rand
chemandu-ma din moarte
dar n-am deschis...iat Tu plangand
plecata-i mai departe.
Iar astazi singur ma-nfior
de-a mele fapte rele
Isuse si Te chem cu dor
in noaptea vietii mele.
Mai vino iar Isuse bland,
mai bate iar odata
Te-astept cu sufletul plangand
si usa descuiata.!
Copilaria mi-a fost leganata de aceasta cantare deosebita, pe versurile minunate ale lui Traian Dorz. Cred ca nu este crestin din Romania indiferent de biserica la care activeaza, sa nu stie aceste versuri ..
Azi vi le daruiesc si voua, celor ce veti pasi pe aici.
joi, 10 iunie 2010
Esti tare, crede-ma!
Stiu ca este o perioada mai grea pentru tine fiica mea draga, te asteapta inca un examen in sesiune...si din ce stiu parca la menagementul proiectelor, comunicare nonverbala.. resursele umane...
Cam mult zic eu si tu de asemenea, dar nu uita ce ajutor vei primi, caci Psalm.121 spune:
1. Imi ridic ochii spre munti..De unde-mi va veni ajutorul?
2. Ajutorul imi vine de la Domnul, care a facut cerurile si pamantul.
3.Da El nu va ingadui sa ti se clatine piciorul;
5. Domnul este Pazitorul tau. Domnul este umbra ta**pe mana ta cea dreapta. Amin.
Si sa mai stii ceva draga mea Lidia[Ligu meu] ma voi ruga in continuare si gandeste-te cate rugaciuni sunt in buchet: Eu, tu , sotul tau, cei trei copii ai tai, tatal tau, sora ta, fratele tau, cumnatii tai si prietenii tai..Ei, mai poti zice ceva?
Dumnezeu sa -ti dea intelepciune, si succesul va veni deplin!
Sunt alaturi de tine Ligulachele meu drag!
Cam mult zic eu si tu de asemenea, dar nu uita ce ajutor vei primi, caci Psalm.121 spune:
1. Imi ridic ochii spre munti..De unde-mi va veni ajutorul?
2. Ajutorul imi vine de la Domnul, care a facut cerurile si pamantul.
3.Da El nu va ingadui sa ti se clatine piciorul;
5. Domnul este Pazitorul tau. Domnul este umbra ta**pe mana ta cea dreapta. Amin.
Si sa mai stii ceva draga mea Lidia[Ligu meu] ma voi ruga in continuare si gandeste-te cate rugaciuni sunt in buchet: Eu, tu , sotul tau, cei trei copii ai tai, tatal tau, sora ta, fratele tau, cumnatii tai si prietenii tai..Ei, mai poti zice ceva?
Dumnezeu sa -ti dea intelepciune, si succesul va veni deplin!
Sunt alaturi de tine Ligulachele meu drag!
miercuri, 9 iunie 2010
Vanare de vant
Nu stiu sa zbor
Spre piscuri de vis
O aripa s-a frant
Cand Cerul s-a inchis
Ochii mei tulburi
Desi s-au deschis,
Zaresc nori de furtuna
Si-n Paradis
Potopul de griji
Ma-neaca-n pamant,
Iar al Cerului nimb
Parca-i suflare de vant
Lumina s-a stins
Si-n Paradis,
Viata-i un iad
Cand Ceru-i inchis
Gandul ca sunt
Doar vanare de vant
E soarele meu,
E ultimul gand!
(8 iunie 2010)
P.S.Dedic aceste versuri doamnei Elena Marin-Alexe!
Va marturisesc ca aceasta poezie se datoreaza postarii "Biografie de inima"a doamnei Elena;articol dedicat unui prieten din Universul virtual,Jacktels Kochbuch.
Aceasta postare ii apartine lui IONEL MESAROS.Ii multumesc pentru sensibilitate intr-o lume in care omul nu mai are timp sa miroase florile, sa admire seninul, sa se plimbe prin ploaie...si sa cultive prietenia, o floare mai rara decat floarea de colt si pe cale de disparitie.
As pune o intrebare: de ce tratam cu indiferenta prietenia, cand in sinea noastra o dorim atat de mult?
Postarea originala o gasiti pe http://ionelmesaros.blogspot.com
Spre piscuri de vis
O aripa s-a frant
Cand Cerul s-a inchis
Ochii mei tulburi
Desi s-au deschis,
Zaresc nori de furtuna
Si-n Paradis
Potopul de griji
Ma-neaca-n pamant,
Iar al Cerului nimb
Parca-i suflare de vant
Lumina s-a stins
Si-n Paradis,
Viata-i un iad
Cand Ceru-i inchis
Gandul ca sunt
Doar vanare de vant
E soarele meu,
E ultimul gand!
(8 iunie 2010)
P.S.Dedic aceste versuri doamnei Elena Marin-Alexe!
Va marturisesc ca aceasta poezie se datoreaza postarii "Biografie de inima"a doamnei Elena;articol dedicat unui prieten din Universul virtual,Jacktels Kochbuch.
Aceasta postare ii apartine lui IONEL MESAROS.Ii multumesc pentru sensibilitate intr-o lume in care omul nu mai are timp sa miroase florile, sa admire seninul, sa se plimbe prin ploaie...si sa cultive prietenia, o floare mai rara decat floarea de colt si pe cale de disparitie.
As pune o intrebare: de ce tratam cu indiferenta prietenia, cand in sinea noastra o dorim atat de mult?
Postarea originala o gasiti pe http://ionelmesaros.blogspot.com
marți, 8 iunie 2010
Amiaza
In tihna amiezii la Tine gandesc
Si-n inima -mi picura dulci mangaieri
Caci frunzele-n freamat divinul doinesc
Si simt printre ramuri pasind adieri..
E-o pace adanca si- o liniste surda
Pe cerul senin nu zaresc nici un nor
Dar unde-o fi vantul, ori vrea sa-si ascunda
Sub mantia-i veche tristete si dor?
Din soapte-auzindu-ma, vantul tresare
Si-si flutura-n aer bratele lungi
Iar pasari ce uita de cuib si visare
Se scutura-n frunze cu triluri prelungi
Cuprind cu privirea mirata seninul
Uitand de vremelnic si ganduri ce dor
Pe suflet s-asterne cu zambet sublimul
Si simt cum spre Tine ma-nalt iar in zbor.
Si-n inima -mi picura dulci mangaieri
Caci frunzele-n freamat divinul doinesc
Si simt printre ramuri pasind adieri..
E-o pace adanca si- o liniste surda
Pe cerul senin nu zaresc nici un nor
Dar unde-o fi vantul, ori vrea sa-si ascunda
Sub mantia-i veche tristete si dor?
Din soapte-auzindu-ma, vantul tresare
Si-si flutura-n aer bratele lungi
Iar pasari ce uita de cuib si visare
Se scutura-n frunze cu triluri prelungi
Cuprind cu privirea mirata seninul
Uitand de vremelnic si ganduri ce dor
Pe suflet s-asterne cu zambet sublimul
Si simt cum spre Tine ma-nalt iar in zbor.
elena marin alexe - iunie- 2010.
luni, 7 iunie 2010
Jacktels Kochbuch
Jacktels Kochbuch - Biografie de inima
Unul din maestri bucatari, care a gasit modul de impletire a frumosului dus pana la arta, cu utilul unei mese in care se etala cu discretie bunul gust la propriu.Iubea poezia si cocheta cu ea adeseori atingand cu sfiala metafora.
L-am cunoscut aici in virtual si desi toti consideram ca nu ar trebui sa ne afecteze relatiile virtuale, uite ca pe mine virtualul nu si-a pus amprenta indiferentei ascunsa intr-un anonimat uneori cautat cu ardoare, alteori aprobat tacit.
Ne-am scris pe maill, de multe ori si ne-am spus "ofurile" , bucuriile mici, nadejdile la care aspiram concluziile la care ajunsesem la un moment dat, vis a vis de viata de toate zilele dar si de vesnicia ei.
Stiam ca este foarte bolnav cu multe complicatii extrem de grave. Era constient ca intr-o zi va disparea dintre noi.Era pregatit si nu regreta aproape nimic, decat familia pe care o va lasa in urma sa..
Din 19 febr. i-am simtit lipsa.L-am cautat, i-am scris si nu am mai avut nici o veste pana azi. Am cautat pe la cei ce-l cunosteau un raspuns dar toti cred ca si mine ca Jakob nu mai este fizic printre noi. Pe blogul lui lista de persoane a fost stearsa.. si comentariile inca mai vin la ultima lui postare.
Poate ca ar trebui sa invatam ceva din aceasta povestire si anume, ca nu ar trebui sa consideram virtualul ca ceva abstract, care nu ne poate atinge sentimentele.Poate ca ar trebui sa fim mai deschisi mai sinceri,mai iubitori, mai iertatori si mai ingaduitori in relatiile noastre virtuale, caci oricand oricine dintre noi poate pleca intr-o zi. In urma omului nu ramane decat bunul nume atat.Asa spune Biblia si eu cred.Vine o zi in care il vom intalni pe Dumnezeu!
Ca intristarea mea sa fie si mai adanca ultimul raspuns la comentariile de pe blogul lui a fost pentru mine. O coincidenta care m-a intristat pana la lacrimi.
Jacktels Kochbuch hat gesagt... Hallo Doamna Elena, Vä multumesc frumos. Si eu vä doresc numai bine si mä gindesc la Dumneavoasträ.. O Säptäminä minunatä vä doresc Cu drag Jacob 22. Februar 2010 11:27 .........................................................................................................
Am sa postez in numele prieteniei si ultimul comentariu de la mine...o poezie trecuta prin inima si sufletul lui, care purta urmele unei suferinte adanci. O sa-i scuzati va rog exprimarea mai greoaie in lb.romana, incercati sa patrundeti esentialul.
- Tu Stea , departe de Pämint Tu Stea , acolo sus in Cortul ceresc departe de aceastä Lume Lumina ta mä insoteste des, prin Noptile sumbre De amare Visuri m-ai apärat Si la Tintä mai adus Tu Stea mi-ai däruit si Dragoste intro Noapte de varä caldä Dragoste, care este acum atât de departe . departe , departe de aceastä Lume Stelele asi vrea sä le ating ca si noi in Noaptea aceia in Lumina Lunii luminoase si astäzi incä mä intreb: Vezi Tu aceasi Stea ca si eu ?? O Zi minunatä si plinä de Liniste vä doresc. Cu drag Jacob
- 19 februarie 2010, 14:17
Multi trandafiri albi pentru prietenia pe care mi-ai oferit-o!
Iti voi pastra o frumoasa amintire Jakob prietene!Daca totusi esti pe undeva, da un semn...cat de mic.
Inca te mai astept !

Inca te mai astept !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)











S