"Măslinii încearcă un geamăt surd şi dureros" Mi s-a lipit de sulet versul acesta. Încerc să îmi imaginez acel geamăt al măslinilor din care şiroiesc dureri surde.
Te îmbrăţişez cu toată dragostea, draga mea dragă!
Geanina- OF...de ar putea vorbi acei maslini, nu stiu daca am mai putea trai cu atata vinovatie pe inima. Si pe mine m-a impresionat poezia... Mii de pupici iti trimit pe adierea vantului de primavara, draga mea, Geanina! :)
Am citit mesajele care mi le-ati lasat de atatea ori, va multumesc! Imi pare rau ca nu v-am dat un raspuns prompt. Pregatirile pentru examene si atestate imi consuma timpul rapid.
Ma bucur de invitatia facuta catre o asemenea poezie, acum inteleg si de ce: "Plang versurile prin metafore si incearca sa ne atinga inima..."
Aceasta poezie emana verva credintei ca o infuzie a sufletului.
Lisandru Cristian- Am revenit la tine si intr-adevar este linkul spre poezia de la mine.Nu am cuvinte sa-ti multumesc. Ma bucur mult ca ti-a placut. O seara buna iti doresc om cu suflet frumos!
Valentina- Vranceanca mea talentata si frumoasa! Iti urmaresc de mult timp blogul.O perioada nu ai mai scris nimic.Ma bucur ca ai revenit cu picaturi de poezie calda si plina de sensibilitate. Intr-adevar poeziile dedicate Domnului sunt o infuzie care daruiesc viata din VIATA! TOATE FLORILE DIN VRANCEA LE ASEZ IN BRATELE TALE DRAGA MEA!
Ce poezie minunată! Te pătrunde adevărul până în măduva oaselor care parcă dor acum din compasiune cu Cel ce a suferit pentru noi...Cum era să fi fost noi acolo, zdrobiţi, scuipaţi, însângeraţi?... Elena, deşi suntem cu gândul la Ptimile Mântuitorului, hai să aşternem în cale florile iubirii din inima noastră... Te îmbrăţişez şi-ţi mulţumesc că mă vizitezi, deşi nu-s o gazdă prea bună :(... Câteodată mi-e aşa de ruşine...Dar inima e plină de dor şi de iubire...poate se simte...
eu propun să le împărţim frăţeşte...una mie, una ţie, una mie, una ţie, pănă au să se termine toate ;;) ... sper să nu se supare nimeni, o să crească altele la loc...dar...hm...hihihi...nu vrei să o luăm de la capăt :D ?!...
O descriere in aceasta poezie foarte resimtita a clipelor de agonie ale Mantuitorului pe Muntele Maslinilor, cu finalul dorintei de-a ramane alaturi de El pe vesnicie. Frumos!
Agonia lui Isus vazuta si traita de natura locului in cauza, Isus suferind, uman. Primul mister al durerii.
Va doresc o duminca cu timp bun( in partile mele nu prea este :D ) traita in Isus.
Valentina- Avem de unde imparti caci primavara abia a sarutat pamantul....cu raze de soare , asa ca mult timp de aici incolo ne vom bucura de aromele florilor.....cum zici tu, una tie , una mie....
23 de comentarii:
Nu pot posta de pe platforma wordpress.
"Măslinii încearcă un geamăt surd şi dureros"
Mi s-a lipit de sulet versul acesta. Încerc să îmi imaginez acel geamăt al măslinilor din care şiroiesc dureri surde.
Te îmbrăţişez cu toată dragostea, draga mea dragă!
Gracias por tu visita y comentario buen fin de semana Saludos
Întradevăr deosebită poezie...
versuri încărcate de semnificaţie şi durere...iubire şi aşteptare.
Geanina-
OF...de ar putea vorbi acei maslini, nu stiu daca am mai putea trai cu atata vinovatie pe inima.
Si pe mine m-a impresionat poezia...
Mii de pupici iti trimit pe adierea vantului de primavara, draga mea, Geanina! :)
Jose Ramon-
Saludos Ramon!Buen semana...
denisia-
Plang versurile prin metafore si incearca sa ne atinga inima...
O zi buna cu bucurie si har sa ai draga mea!:)
Poezie încărcată de semnificaţii... Cu mesaj de suflet. Mă bucur că am pus un link către ea...
Un sfârşit de săptămână cât mai bun vă doresc şi vă dorim, să aveţi parte numai de bine...
Buna ziua, cu un zambet cat o suta!
Am citit mesajele care mi le-ati lasat de atatea ori, va multumesc! Imi pare rau ca nu v-am dat un raspuns prompt. Pregatirile pentru examene si atestate imi consuma timpul rapid.
Ma bucur de invitatia facuta catre o asemenea poezie, acum inteleg si de ce: "Plang versurile prin metafore si incearca sa ne atinga inima..."
Aceasta poezie emana verva credintei ca o infuzie a sufletului.
Un sfarsit de saptamana cald in zbor de pasarele!
Da,intr-adevar frumoasa poezie.
Lisandru Cristian-
Am revenit la tine si intr-adevar este linkul spre poezia de la mine.Nu am cuvinte sa-ti multumesc. Ma bucur mult ca ti-a placut.
O seara buna iti doresc om cu suflet frumos!
Valentina-
Vranceanca mea talentata si frumoasa! Iti urmaresc de mult timp blogul.O perioada nu ai mai scris nimic.Ma bucur ca ai revenit cu picaturi de poezie calda si plina de sensibilitate.
Intr-adevar poeziile dedicate Domnului sunt o infuzie care daruiesc viata din VIATA!
TOATE FLORILE DIN VRANCEA LE ASEZ IN BRATELE TALE DRAGA MEA!
dyanna-
Cand am descoperit aceasta poezie, cu greu m-am desprins de ea. Te pupic si iti doresc seara senina!
Ce poezie minunată!
Te pătrunde adevărul până în măduva oaselor care parcă dor acum din compasiune cu Cel ce a suferit pentru noi...Cum era să fi fost noi acolo, zdrobiţi, scuipaţi, însângeraţi?...
Elena, deşi suntem cu gândul la Ptimile Mântuitorului, hai să aşternem în cale florile iubirii din inima noastră...
Te îmbrăţişez şi-ţi mulţumesc că mă vizitezi, deşi nu-s o gazdă prea bună :(... Câteodată mi-e aşa de ruşine...Dar inima e plină de dor şi de iubire...poate se simte...
superbe versuri ati postat,va imbratisez
Am mai citit poezii de-ale lui ...dar asta mi se pare cea mai frumoasa din cite am citit...
eu propun să le împărţim frăţeşte...una mie, una ţie, una mie, una ţie, pănă au să se termine toate ;;) ... sper să nu se supare nimeni, o să crească altele la loc...dar...hm...hihihi...nu vrei să o luăm de la capăt :D ?!...
O descriere in aceasta poezie foarte resimtita a clipelor de agonie ale Mantuitorului pe Muntele Maslinilor, cu finalul dorintei de-a ramane alaturi de El pe vesnicie.
Frumos!
Agonia lui Isus vazuta si traita de natura locului in cauza, Isus suferind, uman. Primul mister al durerii.
Va doresc o duminca cu timp bun( in partile mele nu prea este :D ) traita in Isus.
Monik
Mariana-
Draga mea , toate florile iubirii ti le daruiesc in aceasta zi frumoasa....Fii binecuvantata !
Fluturas-
Sa ai o duminica minunata !
Rodica Botan-
Este intr-adevar o poezie superba.
Pace si bucurie sa ai Rodica draga sora in Cristos!
Valentina-
Avem de unde imparti caci primavara abia a sarutat pamantul....cu raze de soare , asa ca mult timp de aici incolo ne vom bucura de aromele florilor.....cum zici tu, una tie , una mie....
monik-
Scumpa mea daca timpul il traim in stransa legatura cu EL, este timp "bun", chiar daca ploua...sau bate vant...
Trimiteți un comentariu