Duminica

Maine este  Ziua Domnului, zi in care crestinii merg sa se inchine lui Dumnezeu prin Isus Hristos,singurul mijlocitor intre om si Dumnezeu.

Ca de fiecare data ma voi ruga si pentru toti prietenii mei din virtual.El Dumnezeu stie pe fiecare cu trairea sa personala , cu problemele cu care se confrunta, cu bolile si necazurile fiecaruia. Ma gandesc cu mare drag la voi si va doresc o duminica plina de pace senin si macar un strop de bucurie sa va insenineze chipul.

Departe

Hai la plimbarea de vineri........cu poezia de mana!

Vezi luna-n cingătoarea
Aprinsei bolţi albastre,
Argintul ei tiveşte
Şi pragul casei noastre.

Şi uite,-n clipa asta
Eu nu ştiu ce mă-ndeamnă
Să simt întreg amarul
Acestei nopţi de toamnă.

Dar parcă plâng copacii
Din frunzele lor moarte,
Şi parc-aud un cântec
Cum tremură departe.

Aievea simt în suflet
Cum jalea lui m-apasă -
Aş vrea să fiu acuma
În sat la noi, acasă.

S-ascult cântarea blândă
Cum picură domoală,
Şi capul greu de gânduri
Să-l culc la mama-n poală.

Ea, biata, să-mi sărute
Şuviţele pe frunte,
Norocul să mi-l vadă
În firele cărunte.

Încetişor la sânu-i
Obrajii să-mi îngroape,
Şi lacrima nădejdii
Să-i tremure-n pleoape.

Şi lacrima nădejdii
Pe fruntea mea să cadă:
Un picur de văpaie
Pe-un bulgăr de zăpadă.

Octavian Goga

Lumini peste veacuri

S-a nascut intr-o familie simpla in Husinec Boemia in 1367. Mama sa era foarte credincioasa si l-a crescut in temere de Dumnezeu . A ramas orfan de tata din frageda copilarie.A studiat la Universitatea din Praga unde a fost primit sa studieze gratuit , din cauza ca era sarac.In 1396 termina studiile si lucreaza ca profesor.Dupa cativa ani de succes ajunge decanul facultatii de filozofie si mai apoi rector al universitatii.
In 1402 este hirotonisit preot catolic al capelei Bethleem si incepe un studiu riguros al Bibliei. In paralel cu studiul Bibliei incepe sa denunte pacatele clerului, lucru ce ii atrage in scurt timp dusmania acestuia.El a afirmat  ca nici papa nici episcopul nu are dreptul sa 'traga sabia' si ca indulgentele sunt fara valoare, deoarece pocainta conditioneaza iertarea. In 1412'"bula papala" a fost arsa.Urmarea a fost ca Jan Hus a fost condamnat iar Praga, pusa sub anatema.
Hua refuza sa-si retraga invataturile si sa se lepede de credinta lui.
Este degradat public, blestemat de cler , care anunta ca a dat diavolului sufletul lui Hus.
La acest blestem public Hus raspunde asa: O Isuse si eu predau in mainile tale, sufletul meu rascumparat de Tine! 
Este condamnat la ardere pe rug si condus spre locul de executie, in timp ce el canta Psalmul 23- Domnul este  Pastorul meu, nu voi duce lipsa de nimic....
Cu ultimile puteri indeamna multimea adunata sa asculte mai mult de Dumnezeu prin Cuvantul sfant, decat de oameni.
Focul este aprins si din mijlocul flacarilor Hus implora pe Dumnezeu cu voce tare: Isuse Fiul lui Dumnezeu,  ai mila de mine!   Dupa ardere cenusa i-a fost aruncata in Rin.
Vestea arderii lui Hus s-a raspandit in intreaga Cehie si a produs mare tulburare. Un numar de 452 de nibili adreseaza papei o scrisoare prin care il anunta pe acesta ca ei, sunt gata sa-si dea averile si viata pentru ideile evanghelice promovate de Hus. Impotriva lor s-au luat masuri drastice si cu toate acestea in ziua de 22 iulie 1419 un numar de 42000 de suflete adunati pe un munte, au praznuit Cina Domnului dupa invatatura Evangheliei. 
Cand Luther si-a inceput reforma, erau deja 400 de biserici organizate cu peste 200000 de membri


La 10 iulie 1955 in orasul Tabor s-au adunat la comemorarea a 540 de ani de la moartea lui Hus, 80000 de oameni.< Faptele lor ii urmeaza >Apoc.14:13.

Istoricii si filologii romani ca N. Iorga, I.A.Candrea, S. PuscariuN. Cartojansunt de parere caprimele traduceride texte religioasein lb.romana s-au facut sub influenta husuta.Deci si poporul roman a primit binecuvantari prindedicarea spirituala a lui Jan Hus.

Pelerinaj

Portiuni din albastru imaginar, trec in galop neauzit, aproape imperceptibill, printre urmele nesabuite incarcate cu praf de stele
Se rotesc pe deasupra gandurilor, neandraznind sa se preumble prin frumusetea culorilor si intr-un tarziu parasesc ringul aproape neatins....dandu-mi fiori de bucurie ...
Ca o salva de tun...se aud indepartatele amintiri, trecand cu nonsalanta, prin margini de viata contorsionand brutal adevarul. El insa nu tradeaza, nu -si intineaza cu vulgaritatea vorbei nici vazul, nici auzul, nici gandul calator si nestatornic, ci isi trece turturii zglobii pe sub fruntea imaginatiei.
El cauta absolutul in toate, excluzand zerourile. Cauta cu infrigurare si rabdare miezul aproape imperceptibil al vietii,urcand si coborand pasagere scari, pe unde pasii calca cu sfiala si unde vulgaritatea vorbelor nu-si gasesc liman.
Acolo, isi cheama puterile pentru o clipa si se preumbla iar si iar pana la epuizare,lasand aiurea tina creatiei si atingand stralucitea stelei ce l-a calauzit cu lumina-i vie printre tenebrele noptii seculare.
Zambeste ....cu multumire, jucandu-se printre astre cu fire de lumina, ce vor incolti in tarina zorilor  si vor impodobi cu nestemate crestetul soarelui in rasarit..... in rasarit.
Ma trezesc....cu prima raza de soare ce si-a gasit loc de popas pe genele mele, care inca mai poarta greutatea sacului cu vise, din albastrul infinit.....

Cautari-  elena marin alexe.

Adevarata dragoste

Pentru-ca multi dintre noi declama astazi pe subiectul Dragoste,
as vrea doar sa fim atenti daca ceea ce simtim este adevarata
dragoste si nu cumva un capriciu de moment.

Dragostea sa fie fara prefacatorie.Fie-va groaza de rau si
lipiti-va tare de bine. Romani 12:9

Tinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inima curata
dintr-un cuget bun si dintr-o credinta neprefacuta. 1Tim1:5.

La revedere

Ioan Holender, este supranumit al doilea om in statul austriac! Ca un mare om de caracter, desi la origine evreu, si-a declarat intotdeauna cetatenia de roman autentic si timp de 11 ani a asezat lauri pe fruntea Romaniei.

Dar sa trecem putin in revista, Balul Operei de Stat din Viena 2010, în cifre si fapte.....

De 10 ani, Ioan Holender, directorul Operei, originar din Timisoara, conduce cu mâna de fier institutia muzicala cea mai reprezentativa din Austria si de 11 ani organizeaza balul. În ce consta talentul de manager al lui Holender, personalitate contondenta, dar unanim apreciata de austrieci? „Printre altele, în faptul ca a reusit cu putini bani, mai putini decât ar fi solicitat alti directori, sa mentina Opera din Viena în topul institutiilor de gen“.

Sala Operei din Viena este plina, arhiplina, la toate spectacolele din stagiune. Loje închiriate pe decenii, închiriate, sute de abonamente si zeci de ultimi sositi care asteapta la casa, cu câteva minute înainte de spectacole, pentru a prinde cele câteva bilete la balcon care se pun în vânzare la preturi populare, fac ca în sala Operei sa nu gasesti niciun scaun gol, în timpul niciunei reprezentatii curente.

La Balul Operei defileaza anual prin fata camerelor de luat vederi care transmit live evenimentul, aproape 7.500 de participanti. În 11 ani, peste 16,5 milioane de telespectatori din întreaga lume au urmarit balul.
Pentru amenajarea salii au fost necesare 12.000 ore de munca a 40 de oameni.

Traditia cere ca participantii la bal sa primeasca la plecare un mic cadou. Anul acesta, directorul Operei le-a pregatit domnilor în frac o surpriza pe masura ego-ului sau: „Ion Holender Close Up“, un volum care cântareste 10 kilograme si în care autorul comenteaza cariera si opera personajului principal! Doamnele au fost doar usor atinse de generozitatea lui Holender, cu o boare de parfum frantuzesc.
Si pentru ca dupa Balul Operei din Viena urmeaza imediat carnavalul care în cultul catolic marcheaza inceputul postului Pastelui, prin foaierele Operei a adiat mireasma a peste 7000 de gogosi, specialitatea traditionala austriaca în perioada carnavalului din care fiecare oaspete a primit, dimineata, la plecare, câte una.

Doi compozitori au fost omagiati la editia din acest an a balului, Frederic Chopin si Gustav Mahler, de la a caror nastere se împlinesc 200, respectiv 150 de ani. 100 de buchete uriase de liliac, trandafiri rosii si alte elemente decorative definitorii ale Balului Operei 2010.
Anul acesta, Ion Holender, le-a pregatit o surpriza: pentru prima oara, la bal au fost invitati câtiva tineri defavorizati integrati proiectului social „SOS – Satul Copiilor“.

Holender, paraseste jiltul de director în aceeasi maniera în care a condus timp de un deceniu. În forta si ca om al surprizelor.
Ar trebui sa ne respectam valorile romanesti, indiferent de etnia din care fac parte. Tot respectul pentru Ion Holender si Dumnezeu sa-l binecuvanteze!

Dureri....

Hai la plimbarea de vineri....cu poezia de mana!

Dacä as putea iaräsi sä rid
Dacä as putea iaräsi sä fiu fericit
sä nu fiu singur.
Cu citä pläcere as trai
Sä rid... in loc sä pling
O datä sa spun nu Durerii
Sä pot zice " da imi merge bine"
dacä mä intreaba cineva...

cum iti merge ?
Ochii mei nu goi , ci stralucitori

plini de Bucurie
cit de frumosi ar fi....
Dar, desi sunt ocolit de bine.

Si,
Nu trece nici o zi färä sa gust lacrima
Nu trece nici o orä fara tristete

Totusi,
Nu trece nici un minut fara speranta
Nu trece nici o secundä färä vis...
fara puls de viata.

Ochii mei sint goi.
Mintea mea nu mai e...

fauritoare de ideal.

Sufletul meu este ca străpuns.

Inima mea este franta.

Doar,

Speranta.....inca e treaza!

Jacktels Kochbuch- 2010.

Am schimbat registrul, afisand azi aici cateva versuri primite de la Jacktels Kochbuch, un prieten drag, care imi indulceste sufletul la propriu. Pe langa arta culinara pe care o stapaneste perfect, inclinatia spre poezie infloreste la fel de frumos. Felicitari pentru tot ce esti!

Hai sa ne plimbam cateva clipe prin versuri albe, creatia lui Jacob.

Plans de verde

Ascunse prin colturi de vis
Ganduri, nadejdi ce se frang
Incerc sa le-astern pe hartie
Zadarnic. Azi mainile plang.

Duios, gestul mangaie parul
Priviri  nevazute si reci
Pe-obraz boarea serii aduce
Lumini peste dorul ce-l treci

Surprinsa-n mister amintirea
Coboara pe scari nevazute
Si picura lacrimi pe gene
Din vechi dureri renascute.

Mirarea, discret isi alunga
Prin colturi de dor neatins
Tristetea in alb de zapada
Ce-si plange si unicul vis.

Dar tainica soapta, nadejdea
Se pleaca cu mila in glas
Prin hauri de suflet aduce
Un verde, din vara ramas...

elena marin alexe - febr.2010.

O voce , o melodie, un Dumnezeu

Tu Esti Cel Mai Minunat - The best bloopers are here

Grupul de la Toflea

Laudati pe Domnul, caci este frumos sa laudam pe Dumnezeul nostru, caci este placut si se cuvine sa-l laudam! Psalm 147:1.

Mi-ar placea sa va delectati cu un strop de muzica, adusa ca lauda si inchinare Domnului nostru.
Nu toti avem posibilitatea sa-I cantam Lui. Dar credeti-ma ca daca mai suntem inca in viata si 'universul nostru' inca nu s-a dat peste cap, Lui i se cuvine multumirea si lauda inimii si a buzelor noastre.
Sper sa va placa!

Invitatie in alb

Este alb, peste tot.
Un alb, care vorbeste prin el insusi si care invita la tacere si meditatie.
Viscolul, aduna in trecerea-i furtunoasa subliniind furios, puterea ce i s-a dat din infinit, doar pentru o clipa.....
Dar in loc sa fugim la gura sobei, cautand culcus tainic pentru povesti inca nespuse, mai bine sa punem baricada vorbelor, asezandu-ne cu reverenta la 'masa tacerii'. Si intr-o lume inecata in indiferenta fata de propriul destin, sa trecem macar o data imbratisati in iubirea lui Isus, pe sub poarta sarutului si sa cautam cu ardoare coloana infinitului din noi.
Merita incercat, daca ne dorim nemurirea.... in Alb.

Casuta de vis

Imaginile ce urmeaza sa le parcurgem prezinta o casa cu totul neobisnuita construita de insusi proprietarul
si socrul acestuia, impreuna cu trecatori si prieteni aflati in vizita. Costurile extrem de reduse,
respectul fata de natura si forma arhaica sunt trasaturile ce descriu cel mai bine casa din Tara Galilor.
Costuri reduse

Imaginile ce urmeaza sa le parcurgem prezinta o casa construita in Tara Galilor de insusi proprietarul
Simon Dale si socrul acestuia, impreuna cu trecatori si prieteni aflati in vizita. Procesul de constructie
s-a finalizat dupa 3 luni, in care s-au lucrat intre 1000 si 1500 de ore si s-a investit suma de 3000 de lire
sterline, costul pe metru patrat fiind de 60 de lire.


Nu ti-ar placea sa petreci macar o vacanta in aceasta casuta care te face sa intri intr-o altfel de lume ?







Aceste fotografii le-am postat cu permisiunea domnului ing. Donca, caruia ii multumesc!

Cosuletul cu mere de aur.....

Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată.

Goneşte orice necaz din inima ta, şi depărtează răul din trupul tău; căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare.

adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii, când vei zice: "Nu găsesc nici o plăcere în ei";

până nu se întunecă soarele, şi lumina, luna şi stelele, şi până nu se întorc norii îndată după ploaie;

nu încep să tremure paznicii casei (mâinile); şi să se încovoaie cele tari (picioarele); până nu se opresc cei ce macină (dinţii); căci s-au împuţinat; până nu se întunecă cei ce se uită pe ferestre (ochii);

nu se închid cele două uşi dinspre uliţă (buzele); când uruitul morii slăbeşte, te scoli la ciripitul unei pasări, glasul tuturor cântăreţelor se aude înăbuşit,

te temi de orice înălţime, şi te sperii pe drum; până nu înfloreşte migdalul cu peri albi, şi de abia se târăşte lăcusta, până nu-ţi trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea veşnică, şi bocitorii cutreieră uliţele;

până nu se rupe funia de argint, până nu se sfărâmă vasul de aur, până nu se sparge găleata la izvor, şi până nu se strică roata de la fântână;

pananu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.

Eclesiastul 12:1-7

Trepte spre cer

Hai la plimbarea de vineri, cu poezia de mana......

Cu fruntea plecata-n tarana
Si sufletu-mi punte de rai
M-apropii de Tine-n tacere
Iertare si pace sa-mi dai.

As vrea sa urc printre astre
Sa-ating cu gandul Iubirea
Dar ceata acopera drumul
Si noaptea ascunde uimirea.

Genunchii ce vor sa asculte
Se pleaca mai des, mai smeriti
Cu zgomot ating pietrele reci
Saruturi de lacrimi fierbinti.

Pe buzele mele Isuse, e jale
Cat nu pot in vorbe sa spun
Suspinele grele alearga
Si-n sufletul trist le adun.

Din salul tristetii, uitarea
Ascunde sperante ce mor
Pe aripa noptii, nadejdea
Se agata pe aripi de nor

Obrazul de lacrimi amare
Zadarnic incerc sa-l ascund
Caci ochii din slava cereasca
Oriunde ma vad si oricand.

Tarzie sta ora gata sa bata
Si incerc sa m-agat si sa urc
Spre Casa Sperantei din stele
Lumina sub ochi sa-mi aduc.

elena marin alexe- Febr.-2010.

Ce este viata

Am vizionat ieri un dvd cu Turneul Speranta 2007 si inca ma mai urmaresc unele idei expuse de pastorii, care au predicat in diverse orase din tara. Ce vreau sa va impartasesc aici sunt cateva ecouri ....ramase in inima mea .

Viata nu este facuta pentru - ura.
Viata nu este facuta pentru - desfrau.
Viata nu este facuta pentru - hotie.
Viata nu este facuta pentru- ucidere.
Viata nu este facuta pentru- iad.
Viata nu este facuta pentru - minciuna.
Viata nu este facuta pentru - blestem.
Viata nu este facuta pentru - injurii aduse divinitatii. Lista continua...

Viata este facuta pentru - Dragoste.
Viata este facuta pentru - Virtute.
Viata este facuta pentru - Cinste.
Viata este facuta pentru - Nastere.
Viata este facuta pentru - Rai.
Viata este facuta pentru - Adevar.
Viata este facuta pentru - Binecuvantare.
Viata este facuta pentru - Lauda adusa lui Dumnezeu. Lista continua...

Pentru-ca Isus a spus : Eu sunt Calea, Adevarul si Viata! Ev. Iosn 14:6;
Daca Isus este Viata, Isus este Dragoste, Virtute, Cinste, Nastere, Rai, Adevarul si Binecuvantarea, dar si Lauda Domnului.
Oricine sustine ca il iubeste pe Isus, va privi si va trai viata dupa voia lui Isus , astfel ca viata lui sa fie prin ea insasi o Lauda continua la adresa divinitatii.

Cand iubesti pe cineva , te straduiesti sa-i fii pe plac.

Ninge in Moldova

Strafulgerata
floare dalba
cruda si rece
cade intr-una
pe inima mea.
Hora nomada
s-o inghete
ar vrea.

Dans tremurat
in viscolul alb
joaca ninsoarea
zglobie in ham
imbracand
in glazura de nea
incrustarea pe
geam.

Intr-o clipa
lumina si ea
prelinge pe vis
o lacrima stea,
dar nimeni
nici cerul macar
s-o vada nu
vrea.

Galopand dur
in sufletul meu
nestiuta urgie
nedorita mereu
dar stransa
cu mila si dor in
cupa Stapanului
meu.

Cernere alba
praf de pe cer
gingasa tandra
discreta si rece
cu tainic mister
cade plangand.
Pe cer magia
petrece.

elena marin alexe Ian. 2010.

Om bogat, om sarac

Am auzit o povestire de viata care m-a dat peste cap pentru mult timp.
A fost odara....acum vreo 12 ani. In timp ce multi dintre concetatenii nostri dadeau zarul 'cel norocos', adica se privatizau, isi cumparau casa sau masina , sau isi burduse-au frigiderele cu bunatati culinare si cu mult doritele fructe mediteraniene, portocale, banane sau kiwi, asteptand sarbatoarea Craciunului, intr-o lacalitate din tara noastra, traiau de azi pe maine doi soti care aveau patru copii.Tatal fusese plecat la munca in Turcia si in loc de bani s-a intors cu o boala, care peste cativa ani i-a adus sfarsitul.

In timp ce alti copii isi incepeau colindatul pe la casele vecinilor, capul familiei, incuia usa si astupa ferestrele cu patura groasa, ca nu cumva, cineva din vecini sa le bata la usa.
Ca si mine va intrebati: oare ce lucru ii dicta asemenea comportament?Ce anume ? Simplu. Pentru-ca dupa ce se asigurau ca nimeni nu le mai poate calca pragul, mama punea la fiert pe plita din casa, un ceaun cu boabe de porumb. Cand boabele erau fierte, arunca in ceaun o lingura- doua de zahar si portiona fiecaruia in functie de varsta.
Asa au petrecut sarbatorile de Craciun ale acelui an.....acum persoana care mi-a povestit anumite scene din viata ei, are 20 de ani.
Bineanteles ca povestirea a continuat dar, nu mi-am propus sa va obosesc prea mult, ci v-am povestit si voua ceva ce m-a facut sa realizez, ca eu sunt o persoana bogata.
Care lipsuri, care probleme? Toate palesc in fata acestei realitati crude , traita pe viu de niste copii care au avut pe masa lor de Craciun boabe de porumb fiert.
Ce? Intreba cineva de bradul impodobit? Care brad?

Dupa ce veti lectura aceste randuri, mai aveti vreun dubiu asupra faptului ca 'sunteti bogati'?
Eu nu mai am niciunul.

Doamne , ce bogata sunt!

Premiul Prieteniei!

Premiul pleaca azi spre tine Jakob! http://jacktelskochbuch.blogspot.com/

Jakob, draga prietene nu cred ca te va mira atat de tare acest gest al meu, care te aseaza in randul fidelilor mei prieteni din lumea bloggerilor.
Sincera sa fiu, nu stiu daca tu m-ai descoperit pe mine, sau eu pe tine si cred ca nu are mare importanta. Important insa este, ca prietenia noastra a prins contur si se solidifica pe zi ce trece.
As vrea sa spun cate ceva despre tine si nu stiu cu ce as putea sa incep. Poate ar trebui sa incep cu faptul ca imi place mult varietatea personalitatii tale artistice.
Te-am descoperit in Arta culinara unde iti savurez bunatatile si admir extaziata aspectul pur artistic al lor, care te poarta intr-o alta lume....unde toti privitorii iti sunt fani, pe drept cuvant.
Dar am descoperit si un Jacob, caruia ii place cartea foarte mult si asta se observa din comentariile tale de unde izvorasc autentice cunostinte.
Faptul ca iti place poetul A.Paunescu, mi te-a apropiat si mai mult de suflet.
Si am ajuns la poezie, pe care stiu ca o adori si cu care cochetezi cu mult talent.
Pe blogul tau intru cu mare placere adeseori si am observat ca ai multi prieteni constanti, ce imi dovedeste inca o data ca esti un om deosebit, care isi respecta prietenii.Eu sunt sigura ca un om care pretuieste prietenia din lumea reala, o pretuieste si pe cea din virtual.
Comentariile tale sunt sincere si asta imi place cel mai mult si te apreciez pentru asta. Ma simt bucuroasa ca te am printre prietenii mei.

Dumnezeu sa te binecuvanteze Jakob!

Urmatorul Premiu va fi daruit in data de 14 Feb. 2010.

In gura lui Mircea Badea

Ura , dispret, invidie, astea sunt doar cateva din ' calitatile' care murdaresc din ce in ce mai mult caracterul romanilor zilelor noastre.
Imi aduc aminte de alte vremuri.... cand o aura de patriotism lumina din belsug inimile semenilor nostri, cand aparam cu ardoare tot ce era de valoare din neamul romanesc. Acum acest lucru a ajuns o amintire, care se pierde in negura timpului, umbrita de indiferenta si ranchiuna si adesea de interesul banesc.
Nu am chef sa intru in nici o disputa cu nimeni ci doar, imi spun oful, acestei pagini....pe care s-ar putea sa o citeasca si cei ce au o alta parere.
Oare de ce suntem de partea valorilor si ne tipam triumfal fanatismul fata de ele doar atunci cand acestea se afla pe val, cand de fapt nici nu au mare nevoie de sustinerea noastra? Si de ce cadem repede de partea cealalta a baricadei, imediat ce una din valorile neamului nostru are un 'declin de forma', o mica sau mai mare scapare si ne grabim sa improscam cu noroi, fara ca in prealabil sa cugetam ca pana mai ieri eram fani infocati si ne mandream, doar auzindu-i numele in vreo stire pe care o publica toata presa din tara si strainatate?
Pot afirma ca mass-media romana inclina tare mult spre genul scandalos al stirilor si dati-mi voie sa spun ca mi se face greata.

Atat am avut de spus si-mi voi incheia lamentatia, nu inainte insa de a da o nota de excelenta lui Mircea Badea, pentru modul in care a tratat in emisiunea lui asa zisul caz Adrian Mutu.
Felicitari Mircea Badea!

Cat despre mine, indiferent de rezultatele investigatiilor in acest 'caz' afirm ca am si voi avea tot respectul, indiferent de decizia finala, pentru acest jucator pe drept cuvant numit "briliant", care mi-a incalzit inima si m-a facut mandra ca sunt romanca.

Cine este fara pacat, il invit sa arunce primul cu piatra!

Ceva ca rugaciunea

hai la plimbarea de vineri, cu poezia de mana....

Nu stiu ce am,
Ca nu dorm cand dorm
Nu stiu ce am,
Ca nu sunt treaz,
Cand stau de veghe.

Nu stiu ce am,
Ca nu ajung nicaieri,
Cand merg.

Nu stiu ce am,
Ca stand pe loc
Sunt, hat , departe.

Doamne, din ce fel de huma
M-ai luat in palmele tale calde
Si cu ce fel de saliva
Ai amestecat si-ai framantat huma-mi?

De nu stiu ce am
Ca exist,
Nu stiu ce am
Ca nu mai am nimic,

Decat pe tine.

Marin Sorescu

Din lucrarile mele

Dodo privind pe geam - Ulei pe carton.- elena marin alexe.