duminică, 31 ianuarie 2010

Om bogat, om sarac

Am auzit o povestire de viata care m-a dat peste cap pentru mult timp.
A fost odara....acum vreo 12 ani. In timp ce multi dintre concetatenii nostri dadeau zarul 'cel norocos', adica se privatizau, isi cumparau casa sau masina , sau isi burduse-au frigiderele cu bunatati culinare si cu mult doritele fructe mediteraniene, portocale, banane sau kiwi, asteptand sarbatoarea Craciunului, intr-o lacalitate din tara noastra, traiau de azi pe maine doi soti care aveau patru copii.Tatal fusese plecat la munca in Turcia si in loc de bani s-a intors cu o boala, care peste cativa ani i-a adus sfarsitul.

In timp ce alti copii isi incepeau colindatul pe la casele vecinilor, capul familiei, incuia usa si astupa ferestrele cu patura groasa, ca nu cumva, cineva din vecini sa le bata la usa.
Ca si mine va intrebati: oare ce lucru ii dicta asemenea comportament?Ce anume ? Simplu. Pentru-ca dupa ce se asigurau ca nimeni nu le mai poate calca pragul, mama punea la fiert pe plita din casa, un ceaun cu boabe de porumb. Cand boabele erau fierte, arunca in ceaun o lingura- doua de zahar si portiona fiecaruia in functie de varsta.
Asa au petrecut sarbatorile de Craciun ale acelui an.....acum persoana care mi-a povestit anumite scene din viata ei, are 20 de ani.
Bineanteles ca povestirea a continuat dar, nu mi-am propus sa va obosesc prea mult, ci v-am povestit si voua ceva ce m-a facut sa realizez, ca eu sunt o persoana bogata.
Care lipsuri, care probleme? Toate palesc in fata acestei realitati crude , traita pe viu de niste copii care au avut pe masa lor de Craciun boabe de porumb fiert.
Ce? Intreba cineva de bradul impodobit? Care brad?

Dupa ce veti lectura aceste randuri, mai aveti vreun dubiu asupra faptului ca 'sunteti bogati'?
Eu nu mai am niciunul.

Doamne , ce bogata sunt!

36 de comentarii:

Jacktels Kochbuch spunea...

Hallo Doamna Elena,

Dureroasä Poveste .
Ästa este Aspectul Vietii care ar trebui sä-l rusineze pe fiecare.
Eu inteleg Actiunea Mamei asa. Chiar dacä ei nu au avut ce minca , au avut rusine cä nu pot sä dea ceva la Colindätori.Citä Integritate moralä a putut aceastä Familie sä dovedeascä....
Numai cind mä gindesc , mie rusine cä träiesc asa bine.....
Mä doare asa de tare ce am citit cä mä simt nevoit sä mä justific:
Eu am luptat de cind mä stiu impotriva Säräciei. Am lucrat si Voluntar ( färä Bani) in Somalia si Nigeria pentru Crucea rosie, am donat si donez in fiecare An Sume de Bani pentru mine märisoare si totusi am impresia cä fac prea putin.
Nu stiu dacä este asa, da bänuiesc cä pe Familia asta nu a ajutat nimeni ...

Da aveti Dreptate, in Comparatie cu asa un Caz nu avem voie nici o Secundä sä ne plingem de necazuri...
O Searä minunatä vä doresc
Cu stimä Jacob

geaninalisandru spunea...

Am bogăţia în suflet atunci când sunt cu cei dragi, când văd pe chipul lor fericirea.

O poveste de viaţă, cum îmi place mie să spun.

Ne ajută să nu uităm niciodată de unde am plecat.

Pupici geaninoşi peste normă!

marada spunea...

Si eu ma consider extrem de bogata!
Zilele trecute am vazut la stiri cum un copilas a murit in casa de frig. Familia, care mai avea si alti copii, nu a spus ca nu mai are caldura, cel putin asa sustineau vecinii.
Greu de crezut ca vecinii nu stiau situatia. Din ceea ce spuneau se vedea clar ca multi aveau cunostinta de necazurile familiei.
Ma intreb mereu cum au putut dormi in casele lor incalzite stiind ca peste drum o familie ingheata?
Chiar nu puteau face nimic?
Nu puteau macar alerta autoritatile?

Mihaela Petrescu spunea...

Nici eu!

Cella spunea...

pfui ... si inca ce bogata ....

orianda spunea...

nici eu ...... :)

elena marin-alexe spunea...

Jakob-
Sunt binecuvantata ca 'te-am cunoscut'.Esti plin de surprize, sincer nu banuiam ca ai facut voluntariat prin acele tinuturi...iar faptul ca donezi din castigul tau dovedeste inca o data ca nu m-am inselat in privinta ta Esti un OM DEOSEBIT!
Fii binecuvantat!

elena marin-alexe spunea...

geaninalisandru-
Si bogatia mea este mai mult de ordin spiritual dar si sufletesc.Totusi in comparatie cu cei din povestirea mea ma simt extrem de bogata.
Doar bine sa ai draga mea Geanina.

elena marin-alexe spunea...

marada-
Am vazut si eu stirea si m-a cutremurat atat indiferenta celor din jur care stiau situatia, dar si atitudinea parintilor carora le-a fost rusine sa apeleze la mila celor din jur.
Pentru o mama nu cred ca mai poate functiona orgoliul.

elena marin-alexe spunea...

Mihaela Petrescu-
Concluzia :suntem bogate!

elena marin-alexe spunea...

Cella-
Te adaug la lista bogatilor...:))

Cristake spunea...

In noaptea de Craciun se pot pati si chestii mai urate decat sa ai doar un bol de porumb fiert. Se poate agoniza intr-o transee, cu intestinele scoase, de pilda. Dar noi avem un sistem de apreciere foarte slab, pe care insa il credem micrometrul lui Avraam. Vai de capu' nostru.

elena marin-alexe spunea...

Orianda-
Las' ca te trec si pe tine in lista mea draga Ori!

elena marin-alexe spunea...

Cristake-
Povestirea ca si concluzia , se referea strict la un anumit nivel de trai- saracie-bogatie....
sau mai bine zis, o palma pe obrazul meu de om nemultumit si cartitor.
Doar bine sa ai draga prietene moldovean.

kis spunea...

Un adevar trist care persista in prea multe familii de romani.
Ar trebui sa fim multumitori si sa cantam mai mult, nu sa ,,NE cantam,,asa zisele neajunsuri.

dyanna spunea...

Da,sant foarte multi oamenii amarati care nu au ce pune pe masa.
Sărăcia este pentru toti problemă. O problema indiferent de vârstă, rasă, clase sociale, localizari geografice sau religioase. Fie ca esti negru sau alb; bogat, de clasa de mijloc sau sarac, toţi suntem atinsi de sărăcie.

Rappa_ru' spunea...

Sunt unele povestiri din viata reala care te lasa pur si simplu cu capul plecat...

ELENA spunea...

Tristă dar adevărată
poveste draga mea Tiză..
şi eu cunosc câteva cazuri...
O săptămână minunată vă doresc!
Mii de pupicei pleacă către
Vrancea scumpa mea Tiză!

Lisandru Cristian spunea...

Deţnem cu toţii o mare comoară - sufletul. Este o comoară de nepreţuit... Vă doresc o săptămână cât mai bună!

nakudo spunea...

atata vreme cat avem suflet santem bogati...foarte bogati..cand ne pierdem sufletul nici faznul nu va compensa...atata vreme cat nu raportam egoist totul..nimic nu e pierdut...si chiar cred ca santem noi mao bogati ca multi....pentru ca si intr-o casa saracacioasa poate trai un palat cu printi si printese si un orice casa de aur se poate ascunde un capcaun...personal...sant bogata...pentru ca inca am ceea ce banii si bogatiile nu vor putea cumpara niciodata...va iubim si imbratisam cu dragoste calda iar tinerei ce a poposit in casa dumneavoastra doi ingeri ce sa o sustina mereu,zambet si multa dragoste...

Passion4God spunea...

Trista dar reala poveste... pot admite ca sunt binecuvantata de Domnul si am mai mult ca altii... in primul rand sunt bogata ca il am pe Domnul in inima mea!

ARIPI DE FLUTURE spunea...

cred ca esti bogat atunci cand te simti tu implinit, cand faci ceva care iti place, cand esti inconjurat de oameni care te iubesc. nu esti nici pe departe bogat, daca ai case, masini si sufletul gol.toti ne dam seama de asta, unii mai tarziu, altii mai devreme. eu sunt tare bogata doamna elena:am niste parinti minunati, viitorul meu sot este exact cum mi l am dorit, am prieteni buni (de 20 de ani)care mi au fost alaturi mereu, pot spune ca sunt miliardara?:)va imbratisez cu mare drag

elena marin-alexe spunea...

kis-
Cel cu inima vesla sa cante...spune Domnul!:)

elena marin-alexe spunea...

dyanna-
Da este adevarat, insa in comparatie cu 'unii', suntem foarte bogati...

elena marin-alexe spunea...

Rappa_ru
Chiar asa am avut si eu senzatia ca daca ma mai plang, ar trebui sa-mi fie rusine.:(

elena marin-alexe spunea...

ELENA-
Intr-adevar draga Tizo, trista poveste , care te face sa vezi din alt unghi lucrurile.
O calda salutare din Vrancea!

elena marin-alexe spunea...

Lisandru Cristian-
Daca avem sufletul curat, chiar detinem cea mai mare si valoroasa comoara, dupa Cel ce ni l-a dat bineinteles.

elena marin-alexe spunea...

nakudo-
Ce bine este ca Domnul are grija de toti cei napastuiti....Cat despre noi...sa ne multumim cu ce avem, asta este adevarata fericire!
Pupic putin inghetat dar sincer, de la Vrancea!

elena marin-alexe spunea...

Pasion4God-
Cea mai mare bogatie!

elena marin-alexe spunea...

ARIPI DE FLUTURE-
Doamne ce bogata esti, Fluturasule!
Fii binecuvantata!

nakudo spunea...

va sun..imediat

raza de soare spunea...

ce bogata ma simt...si in ce lume saraca traim...saraca nu numai in sensul propriu, ci si pt nepasarea noastra de crestini cu numele...

Mariana spunea...

Prea frumos!...Nu ştiu de ce am spus aşa...E mare lucru să priveşti senin spre boabele de porumb...Doar mama cred că avea inima cât un bob...Câte nu le-ar fi data ea!!!...
Eu cred că avem prea mult! Le-am luat şi celor ce nu mai am...Oare nu ar trebui să le înapoiem prin acel gest numit, pe nedrept, milostenie?...Eu aş zice că nu milostenie trebuie să se numească, ci a împărţi din iubire cu semenul tău, a înapoia ce aparţine lui...Domnul ne-a dat nu ca să ne lefăim, ci să împărţim...
Elena, iartă-mă! M-a tulburat până la lacrimi povestea asta!...
Ne-a smerit pe mulţi dintre noi...Îţi mulţumesc pentru ea!

kalliope spunea...

altii poate nu au avut nici boabe de porumb fiert:)

LeeDee P. spunea...

Buna, Elena!

Am aflat de pe blogul Rodicai Botan ca te interesezi de Titi Moga. Este prieten cu tatal meu si il cunosc bine; adresa de mail: titimoga@gmail.com si telefonul mobil: 0740.640.712 sau 0729.098.619. Daca mai ai nevoie de informatii, sa stii ca iti stau la dispozitie.

PS: e dureroasa povestea pe care ne-ai relatat-o și cred ca ar trebui sa ne dea de gandit pe mai multe planuri... Am descoperit multe lucruri dragute pe blogul tau si voi mai reveni. O saptamana binecuvantata!

elena marin-alexe spunea...

LeeDee P-
Mii de multumiri draga mea si tot n-ar fi deajuns pentru gestul tau frumos.
Cu toata dragostea te imbratisez de pe meleaguri Vrancene.
O saptamana de har sa-ti dea EL! Te mai astept cu MARE PLACERE!