luni, 30 ianuarie 2012

Contra Darwin...


  

                Odată, o maimuţă din neamul Anecdotic ,
                Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic ,
                A zis : Atenţiune ! Sunt foarte afectată !
                Tot circulă o vorbă , deloc adevărată
                Că omul ar descinde din buna noastră rasă .
                Ba chiar ideea asta îmi pare odioasă !
                Şi , zău , savantul Darwin , tot neamul ni-l jigneşte
                Când spune cum că omul cu noi se înrudeşte !
                Aţi pomenit vreodată divorţuri printre noi ?
                Copii lăsaţi pe drumuri sau arme de război ?
                Am inventat , noi , cipuri şi alte drăcării ?
                Însemne sataniste , otrăvuri , şmecherii ?
                văzut-aţi pe vreunul , retras în jungla deasă ,
                Ca să scornească arma distrugerii în masă ?
                Tot ce lăsăm în urmă , când mai sărbătorim ,
                E biodegradabil . Natura o-ngrijim .
                Iar omul otrăveşte , în fiecare zi ,
                Păduri , câmpii şi ape , şi zările-azurii . . .
                N-avem starlete porno sau dive-travestiţi ,
                Şi , orişice s-ar zice , nu suntem troglodiţi !
                Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintali ,
                Drogaţi , lacomi de sânge sau homosexuali ,
                Escroci , bandiţi , gherile sau vreo tutungerie ?
                În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie !
                Noi n-avem mafii crude în stirpea noastră-aleasă ,
                Nici terorişti , nici dogme , nici luptele de clasă . . .
                Cât am bătut eu jungla , scuzaţi , n-am observat
                În obştea maimuţească vreun cocotier privat .
                Urmând calea cea bună şi , evident , corectă ,
                Adolescenţii noştri părinţii şi-i respectă .
                În ierarhia noastră , cum e firesc şi drept ,
                Devine şef acela viteaz , agil , deştept ,
                Capabil viaţa obştei s-o ţină , s-o păzească ,
                De rele şi primejdii turma să şi-o ferească .

                Adesea şeful nostru îşi riscă mândra blană ,
                Ca turmei să-i găsească loc de dormit şi hrană .
                Pe când , priviţi ! La oameni , ferească Domnul sfânt ,

             
                Şefi sunt cei fără suflet şi fără de cuvânt ,
                Corupţi , vicleni , jigodii , cu gura cât mai mare ,
                Nebuni după putere şi după bunăstare !
                De turma lor n-au grijă nici cât un bob de mei ,
                Contează doar averea şi înmulţirea ei .
                Nu veţi vedea vreodată , cât soarele şi luna ,
                O minte de maimuţă dospind în ea minciuna .
                La om , tot ce înseamnă minciună , intrigi , ură
                Sunt legi de referinţă , a doua lui natură .
                Chiar dac-aş fi silită de vreun laborator ,
                N-aş deveni vreun Iuda ori vreun informator . . .

                Şi iată înc-un lucru din lumea mea frumos :
                La noi nu se întâmplă război religios ,
                Nici sfinte inchiziţii , nici libertăţi în lanţuri ,
                Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri ,
                Nici ordine mondială , şi nici naţionalism ,
                Şi nici vreo îndoială ce-aduce ateism . . .
Adorable!

                E-ADEVĂRAT CĂ OMUL , ACEST BIPED, GUNOI ,
                ARATĂ CA MAIMUŢA , DAR N-A DESCINS DIN NOI !



Primita prin emaill.

Premiul Prieteniei continuă


Astazi Premiul Prieteniei merge spre clubul lui Iri!   http://atokeletesurtokeletlenszolgalolan-iri.blogspot.com/ 
Deşi drumurile sunt în mare parte blocate, din cauza zăpezii cazute din abundenţa, Premiul Prieteniei îşi va croi drum spre inima dragei mele prietene Iri.
De ceva timp ne intersectăm gândurile si rugile care urcă ţinându-se de mână până la al treilea cer.
Nu ştiu de ce , dar o simt aproape sufletului meu şi deşi am nevoie de translator in lb. maghiară, îi trec adeseori pragul blogului. Acolo imi primesc raţia de putere şi o îmbrăţişare la nevoie si să mă bucur de prietenia curată.
Dăruiesc Premiul Prieteniei, premiu personalizat al blogului - Hai la plimbare, unei doamne cu mare suflet si credinţă în Dumnezeu.

Te aştept, dacă doreşti, să-ţi ridici darul scumpa mea Iri. DUMNEZEU să te binecuvânteze!

Premiul Prieteniei merge mai departe, spre alţi prieteni!

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Hora gândurilor

Daca e vineri, Hai la plimbare la brat cu poezia!


Mă împiedic de trăirile
ag
ăţate haotic
în adâncimile uneori reci,
alteori fierbin
ţi,
dar niciodat
ă calde,
din mine.
Grijile s-au sfătuit
s
ă mă înconjoare
precum
şalul înfăşurat pe umeri,
într-o îmbr
ăţişare intimă,
atât de apropiat
ă,
încât le simt pulsul dureros,
inconfundabil.
De
şi adunate la gura sobei,
încurajate de fl
ăcările vii,
mâinile r
ămân reci
şi mă privesc
cu indiferen
ţă totală.
Inima î
şi numără
b
ătăile până când
îmi d
ă fiori
de ghea
ţă.
Privirile agitate caut
ă
r
ăspuns printre rândurile
ascunse, de
şi la vedere,
din Cartea C
ărţilor.
În cui se agit
ă
uitat
ă de timp,
ca o slab
ă speranţă,
oglinda veche,
reg
ăsită printre amintiri
ce pecetluiesc
un basm de demult..

Doar focul inimii
se mai prinde în hora gândurilor
tainice si mistuitoare.
Rug
ăciunea îşi croieşte drum
spre agonie,
pân
ă atinge culmea liniştii
şi strânge în braţe răspunsul
focului devenit sacru.

elena marin alexe-2012

miercuri, 25 ianuarie 2012

Iarna de acasă

Doamne ce a mai nins...De dimineaţă Tiki a ieşit să facă pârtie.Sunt fericită, deoarece am aşteptat încă din Decembrie 2011, bogăţia asta de alb... 


 M-am bucurat ca un copil de strălucirea albă



am şi căzut  :)


 dar prea frumoasa iarna mi-a înveselit sufletul. 

Acum aşa arată curtea mea, învelită în Alb de Zăpadă!

Îmi plec inima într-o clipă de mulţumire, către Cel Ce Este, Domnul meu şi Dumnezeul meu!



elena marin alexe

marți, 24 ianuarie 2012

24 Ianuarie 2012



Înghesuială, steaguri, nervozitate,  Ponta, seminţe de floarea soarelui, întrebări retorice,scandări, ură,dialog peste umăr, curiozitate crescandă, ghionturi,bârfă generală,bomboane, copii pe umeri, jos Băsescu, costume naţionale fără suflet,bliţuri, poliţişti în cordon, stixuri, bezele, înjurături, teatru focşănean stradal, baronul de Vrancea Oprişan,lehamite, camere de luat vederi, zâmbete strâmbe, sticle cu vin, rumoare, Hora Unirii mare, pungi de plasic,hora mică, benere, cameramani, înghesuială....
 Focsani 24 Ianuarie 2012.




vineri, 20 ianuarie 2012

Gânduri despletite . .

 Daca e vineri, Hai la plimbare, la braţ cu poezia!


Doamne,
m
ă surprinde tăcerea tristeţii
de peste zi,
când inima consternat
ă
î
şi frânge fiorul
nesupus.


Dacă
ai vorbi mai des cu mine,
poate c
ă mâhnirea
ar da bir cu fugi
ţii,
l
ăsându-mi
gândurile despletite
pe umerii timpului.


Până la
ruga de sear
ă
lacrima surghiunit
ă
î
şi plânge de milă,
acoperit
ă în diafanul
pleoapelor,
iar sufletul r
ăvăşit
se alin
ă
la ad
ăpost
în palma Ta.


elena marin alexe

luni, 16 ianuarie 2012

A nins ...

Am tot aşteptat să-şi facă apariţia anotimpul alb, în toată splendoarea lui. Decembrie a trecut steril şi pâna azi am crezut că nu vom avea solia iernii. Dar Dumnezeu ne-a trimes şi noua, în Vrancea, câţiva fulgi de nea.
A început discret, ici şi colo câte un fulg...



apoi fulgii au năvălit disperaţi într-un dans ce părea că nu mai conteneşte..


câteva minute mai târziu, ninsoarea s-a dezlănţuit  într-un adevărat dezmăţ al zăpezii, aşteptată prea mult...


Pe gard, Moti priveşte prima zăpadă, mirat parcă de apusul iernii în veşmânt alb.


Acum pot spune ca : A venit iarna !

Prima ninsoare- elana Marin alexe 2012

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Efemeride


Viată tristă , ruptă-n coate,
Mai mult nu, decât se poate,
Lacrimi, trudă si nevoi,
Trece timpul , printre noi.

Suflet biet, lovit de soartă,
Cu speranţa ca şi moartă,
Te agăţi cu disperare
Să culegi raze de soare.

Te împiedici, te ridică,
Fără zbateri, fără frică,
Lasă loc la bucurie,
Să te-nalţe în tărie.

Ochii sprijină-ţi de stele,
Să fugă clipele grele,
Dornică s-atingi Lumina,
Aruncă în hăuri tina.

Dezvelită de-ntristare,
Uită de cuvântul doare,
Pune-ţi aripi de speranţă,
Sufletul în siguranţă.

elena marin alexe - 2011

miercuri, 11 ianuarie 2012

S.O.S. culorile...

Fratelui meu, cu iubire..

-Ajută-mă să regăsesc
culorile!

Mi-am trecut palmele
prin deschizătura inimii
ca un hoţ,
am atins sufletul
cu o mişcare abilă
şi am cules tot
ce mi-a venit în cale.
Rând pe rând
flori roşii, albastre,
galbene, albe
si turcoaz,
au fost ademenite
în palma mea adulmecând
aroma iubirii.
M-am prins cu timpul
ca într-un carusel,
o alergare nebună,
risipind
frumuseţea petalelor
până la ultima,
într-o disperare
de neînţeles.

M-ai privit
cu genele strivite de milă
şi rana Ta
a lacrimat sânge.
Ţi-am auzit glasul
răscolind rotocolul pământului,
dar nu am întors capul.

-E viaţa mea, am strigat!

A durat ceva timp
până să-mi dau seama, că
port în mine
un gol imens.
Poate că,
m-aş întoarce să restitui
culorile sufletului,
dar am palmele reci,
desenate
în accente
alb gri.

 -Ajută-mă să regăsesc
culorile!
elena marin alexe 11 ian.2012

duminică, 8 ianuarie 2012

Sănătate, D-le Mircea Lucescu!

Demn reprezentant  al neamului românesc, Il Luce, cum îi spun străinii, trece printr-o încercare dificilă.
Multe se pot spune despre acest om adevărat, cu un caracter integru, care departe de scandaluri fel de fel, reprezintă România în modul cel mai demn cu putinţă.Ne mândrim cu el, aşa cum şi el se mândreşte cu drapelul ţării pe care o iubeşte.
Însănătoşire grabnică, domnule Mircea Lucescu!
Dumnezeu să te binecuvânteze.
 

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

LA MULTI ANI , GEANINA !






La ceas aniversar, mă alătur celor care simt să–ţi fie aproape, măcar cu sufletul.
Am avut şansa, să te întâlnesc în lumea virtuală acum câţiva ani şi consider asta o mare binecuvântare.
Doresc cu toată inima, să ţi se împlinească dorinţele cele mai adânci ale sufletului. Succesul, Dragostea si bucuria să-ţi împodobească zilele.
Cineva acolo sus te iubeşte, draga mea Geanina! Eu te imbratişez fără normă cu iubire din IUBIREA Lui.
LA MULŢI ANI FERICIŢI tie, lui Cristian si fiicei tale Maria!

vineri, 6 ianuarie 2012

Trec anii...


din început spre nesfârşit,
cu tropot viu, nestăvilit,
în goană trec zile prin noi
zadarnic privim înapoi

Trec ani bătrâni, sosesc cei tineri,
acum e luni, acum e vineri,
curg ierni şi primăveri sau toamne
prin sufletele noastre Doamne.

Trec vise multe se nasc dureri,
se zbate dorul de azi de ieri...
frumoase clipe se sting usor,
iar drumul nostru-i ascuns de nor

Curg vremurile, purtând anii
cu bucurii sau cu jelanii,
trec secolele cu ochi de ploi
spre altă lume, mergem şi noi.

Trece tăcută seara lină,
reci umbrele pe nori se-anină,
iar vântu-n arii desuete
zdrobeşte frunzele-n concerte...

Aleargă ura şi iubirea,
de sus ne cheamă nemurirea
prin zile rele, sau mai bune,
-De ce aşa, cine ne spune?

Plâng nedreptăţi, trec milostenii,
ducând cu ele izul vremii,
trec întristările, suspinul,
se uscă omul, precum crinul...

Unde-i cântarea,cum a trecut?
numai durerea o mai ascult,
adun la piept doar amintirea,
roua din ochi scaldă privirea.

Trec generaţii, generaţii,
alţii ca noi, iar noi ca alţii,
trec veri sau primăveri şi toamne
ne-apropiem de Tine Doamne!

din început spre nesfârşit
cu tropot viu nestăvilit,
în goană trec zile prin noi
zadarnic privim înapoi.

elena marin alexe

miercuri, 4 ianuarie 2012

Promisiunea

Am păşit in 2012, la braţ cu revelaţia câtorva versete din proorocul Isaia, versete ce mă vor conduce prin meandrele anului în care abia am intrat. Ştiu că nu sunt singură, deoarece Dragostea Lui m-a pecetluit pentru totdeauna.
Vă dăruiesc vouă,tuturor prietenilor mei, această comoară pentru suflet
Să privim cu speranţă în viitor!


Isaia 54.
8. Intr-o izbucnire de manie, Imi ascunsesem o clipa fata de tine, dar Ma voi indura de tine cu o dragoste vesnica, zice Domnul, Rascumparatorul tau. 

9. Si lucrul aceasta va fi pentru Mine ca si cu apele lui Noe: dupa cum jurasem ca apele lui Noe nu vor mai veni pe pamant, tot asa jur ca nu Ma voi mai mania pe tine si nu te voi mai mustra. 

10. Pot sa se mute muntii, pot sa se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, si legamantul Meu de pace nu se va clatina, zice Domnul, care are mila de tine. 

11. Nenorocito, batuto de furtuna si nemangaiato! Iata, iti voi impodobi pietrele scumpe cu antimoniu si-ti voi da temelii de safir.


12. Iti voi face crestele zidurilor de rubin, portile, de pietre scumpe, si tot ocolul, de nestemate.


13. Toti fiii tai vor fi ucenici ai Domnului, si mare va fi propasirea fiilor tai.


14. Vei fi intarita prin neprihanire. Izgoneste nelinistea, caci n-ai nimic de temut, si spaima, caci nu se va apropia de tine.





vineri, 30 decembrie 2011

Urarea mea



 Pentru toţi prietenii mei din virtual, care mi-au fost alături de când am deschis uşa blogului meu şi v-am invitat " Hai la plimbare"...

Dragi prieteni, fii, sau fraţi,
Staţi puţin să m-ascultaţi:
Vă urez cu bucurie
Anul nou mai bun să fie,
Pâine albă şi gustoasă
Domnul să vă dea pe masă.

Sănătate, gânduri bune
Lumină să fiţi în lume.
Pacea Lui să vă inunde
Orişicând şi orişiunde.
Credinţa mereu vă crească,
Dragostea să vă unească,
Să traiţi frumos şi demn,
Doar la bine vă îndemn!
Ca un pom lângă izvor,
Bun, gustos şi roditor,
Aşa să fiţi tot mereu,
Iubitori de Dumnezeu.
Să aveţi multă răbdare
Când treceţi prin încercare
Şi să-I fiţi mulţumitori,
În toate ascultători,
Până va veni de sus
Mântuitorul Isus.
Şi cu El doar bucurii
Vom trăi în veşnicii...

La anul şi la mulţi ani!
vă doreşte -elena marin alexe, în prag de an nou, 2012!

luni, 19 decembrie 2011

Poem de Crăciun


Osana, sus în locuri preaînalte!
Şi azi se cântă-n cinstea lui Isus,
întreg pământul freamătă acuma,
răsună cor de îngeri colo sus.

Pe-un colţ de cer, de unde nemurirea
a coborât în chip de copilaş,
născându-se alăturea de vite,
în Beetleeam,în umilit sălaş.

Cât a iubit Dumnezeu astă lume
atât de mult pe cruce-a suferit,
pe mine sau pe tine, pe mulţi alţii,
pentru noi toţi din slavă a venit.

El, Prinţul vieţii, coborât din astre,
un dar ales, copilul nepătat,
din infinit, călcând printre luceferi
să mântuiască lumea de păcat.

Dar nimenea nu L-a primit în casă
şi nicăieri un loc nu s-a găsit,
pe Domnul Domnilor, al lumii rege,
nevrednici pământeni L-au umilit.

Într-un târziu găsit-a Iosif locul,
un grajd umil, pe-un braţ de paie seci,
acolo-ai vrut şi Te-ai născut, Iubire,
căldură să aduci în inimi reci.

Indiferenţa lumii încă doare,
deşi Te-ai ridicat demult la cer,
tot mai priveşti spre pământeni cu milă,
cuprinzi în ochi tărâmul efemer.

Mai cauţi încă loc de găzduire,
smerit, implori cu suferinţă-n glas,
un colţ să-Ţi dăruim la noi în suflet
şi-n inima un loc pentru popas.

Iar Te cobori din noaptea asta sfântă
în lumea urii plină de tumult,
doar vei găsi locaş pentru odihnă,
căci nu mai vezi nici ieslea de demult.

Păstorii dorm şi nu mai sunt nici magii,
iar cerul este-n nor acoperit.
Isuse, eu n-am aur, smirnă sau tămâie
azi plâng, căci n-am nimic de oferit.

Ţi-ai scris în ochi poeme de iubire,
Mesia, din cetatea lui David,
Tu vrei să mântuieşti întreaga lume,
până ce porţile de har se-nchid.

E seara de Crăciun şi se aude:
Marire–n ceruri, Pace pe pamânt!
iar eu, privesc spre bolta înstelată
şi văd, Isuse, ochi de legământ.

Ah, simt cum inima se frânge-n mine,
cum se preface-n pulbere arzând,
abia de pot sopti printre suspine:
- Eu Te iubesc şi în genunchi căzând,

Te rog să intri-n casa mea sărmană,
e cald si văd o masă pregătită,
căci tot ce am îţi dăruiesc, Isuse,
dac-ai veni, aş fi azi fericită

Să Te primesc, cum n-am crezut vreodată,
că aş putea primi pe cineva,
azi vreau să intri, să Te naşti, Isuse,
şi să rămâi cu mine pururea.

E seara de Crăciun când se aude:
Slavă în cer şi Pace pe pământ!
m-alătur la colind, în zbor spre stele,
să Te ador Copilule Preasfânt.


elena marin elexe

vineri, 9 decembrie 2011

Vine să colinde

 Dacă e vineri, Hai la plimbare cu poezia la braţ!
Vine să colinde.....

Vine să colinde dragostea la uşă
Cu zăpezi pe umeri bate-n uşa mea
Vine să-mi golească ochii de cenuşă
Să-mi aducă-n pleoape stelele de nea.

Stau şi plâng aiurea parcă sunt departe
Parcă-s o durere, nu mai ştiu nici eu
Rătăcind pe dealuri cerurile-s sparte
Şi-ntre cioburi singur plânge Dumnezeu…

Sanja Cristea Tiberian

luni, 5 decembrie 2011

E posibil aşa ceva?

Se întâmplă în România anilor noştri.
George Chirilă îşi împarte viaţa cu două surori, Mariana şi Nicoleta Moldoveanu. Casa în care locuiesc în comuna ieşeana Ţigănaşi, satul Mihail Kogălniceanu, este lipsită de apă curentă şi electricitate.Ba mai mult este la distanţă de cca 4 km de şoseaua principală. Omul nu este sarac:
540 de oi
136 de capre
17 vaci
140 de stupi de albine
8,5 hectare-pamant arabil
zeci de hectare de pasuni arendate
tractor, combina, masina
Copiii s-au născut acasă , moşiţi de  George, care a facut doar 3 ani de medicina veterinară. Până mai ieri copii nu au fost înregistraţi la primarie, deci nu aveau certificate de naştere, nu mergeau la şcoala, profesorul şi medicul lor fiind tot tatăl lor...

Tot ce am aflat zilele acestea, are iz de poveste absurdă.
Poate că nu aş fi dat importanţă ştirii, dar am fost bulversată de afirmaţia acestui ciudat, care după ce că trăieşte în păcat mare, de adulter, mai şi murdăreşte Numele Domnului nostru Isus Hristos, spunând că 
medicul de familie al copiilor lui este Isus din Nazaret. Cum să blasfemiezi pe Domnul, cand un popor întreg aşteaptă marea sărbătoare a Naşterii Mântuitorului?
Nu mai am cuvinte faţă de atitudinea lejeră a purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Protecţia Copilului, Tiberiu Bantaş, pare a-i da dreptate bigamului spunând că acesta este un tată excelent şi are grijă de copii....Nimic însă referitor la promiscuitatea în care trăiesc aceste suflete.
Domnule Tiberiu Bantaş nu vă este ruşine? Cum răspunde protecţia copilului Iaşi la aceasta provocare inedită?
Deocamdată, deşi la curent cu inedita "familie", Directia pentru Protectia Copilului, tace. 
Am privit copilaşii aceştia şi parcă simt cum mă încearcă fiori de frig....la suflet.