Viscol...

Grăbeşte Alba cu viscolu-n spate,
se-mpiedică-n drum, apoi iar răzbate,
mai are de dus cale lungă şi-apoi
de ce s-ar opri, e mai bine în doi.

Mereu aliaţi, pornesc împreună,
ce mai tandem, ce pereche nebună,
acopera tot în alb de zăpadă,
case şi drumuri să nu se mai vadă.

Din goana acerbă deloc nu s-opresc,
căci spulberă iute ce-n drum întâlnesc,
furia cea oarbă îi mână şi-i duc
cu ploaia-nghetata sub creanga de nuc.

M-agăţ de fereastră, dar nu mai văd cer
pe-ntinderea albă cu iz de mister,
tăcerea deplină s-a-ntins peste tot,
mă simt amăgită de-un tainic complot.

Acum satu-i mut, nici scâncet de ceartă,
ţipenie nu-i în drum, pe la poartă,
încerc să refac din stolul de gânduri,
crâmpei de poem cernut printre rânduri.

Prin curte aleea în alb s-a pierdut,
pe inimă dorul aşteaptă tăcut
ca soarele blând cu raza-i cuminte
să-ntoarcă din nou iubirea fierbinte.

Va trece şi iarna şi viscolul mut,
sau vânturi cumplite ce gerul asmut,
speranţele vii împletite-n cununi,
cu Tine în suflet aşteaptă minuni.

Elena M . Alexe

Concert la Focşani

Orchestra de cameră Unirea i-a încantat din nou, aseară, pe amatorii de muzică clasică din Focşani

Două ore spectatorii s-au bucurat de muzică aleasă. Evenimentul a fost dedicat Unirii Mici de la Focşani. Programul a cuprins lucrări de Alexandru Flechtenmacher, Ciprian Porumbescu şi Tiberiu Olah.. In partea a doua s-a cantat Simfonia a 7-a de Ludwig van Beethoven, Vingent Grüger a ţinut în mod special să dirijeze această piesă grea, ca un omagiu adus acestui titan al muzicii clasice. Spectatorii au răsplătit orchestra cu ropote de aplauze.
Mulţumim artiştilor dar şi dirijorului Vincent Grüger pentru această seară muzicală specială!

EL

El mă ninge, El mă plouă,
El în braţele-amandouă
Mă cuprinde strâns, mă ţine,
Inimii să-i fie bine.

 El m-alintă, El mă ceartă,
El mă-nalţă şi mă poartă,
Mă iubeşte cât pământul,
Ador să-I ascult Cuvântul.

El mă vindecă de toate,
El mă iartă de păcate,
Când mai cad El mă ridică,
Îmi alungă orice frică.

El m-adoarme, mă trezeşte,
Ochiul sfânt de sus priveşte,
El imi dăruieşte viaţa
Luminându-mi dimineaţa.

El m-adapă la izvoare,
Cerne zorii pe cărare,
Nu mai trec  prin întuneric,
Cerul devine feeric.

El mi-e mamă, El mi-a Tată,
Grija zilnic mi-o arată,
Mă învaţă, mă susţine,

Împăcându-mă cu Sine.

El prin dragoste m-aduce
Să îngenunchez sub cruce
Şi cu lacrimi în privire
Să scriu vers de mulţumire.

Elena M . Alexe

Cu Luceafărul la sfat

( în memoriam- Mihai Eminescu )

Tremură creanga de plop

Când răsare luna iar

Dorul trece în galop

Ard poemele de jar

Lumânarea nu s-a stins

Te zăresc prin poezii

Pe afară totu-i nins

Tu şopteşti "De ce nu vii"

Mâinile mi-au îngheţat

Focul s-a oprit demult

Numai vântul dezmăţat

Mă îndeamnă să-l ascult

Cu Luceafărul la sfat

Torc metafore prin tei

Le adun cu un oftat

Şi-ţi văd umbra pe alei

Codrul leagănă la ger

Anii trec nestingheriţi

Ochii tăi s-au stins sub cer

Trişti de noapte amăgiţi

Elena Marin Alexe

Nici nu mai ştiu

Nici nu mai ştiu
câte primăveri
mi-au sărutat palmele
cu albul neprihănit
din cupa florilor de vişin
şi verdele crud
cu irizări de smarald
al ierbii de  poveste

Nici nu mai ştiu
câte toamne
mi-au abandonat ochii
îndragostiţi
iremediabil de ploile frunzelor
roş-galbene
sau prin câte veri am alergat
să culeg pe buze
o fărâmă din
unda  
râului de munte
spart de pietrele necruţătoare
ale vrâncioaiei

Nici nu mai ştiu
câte ierni
mi-au plâns molcom pe umăr
boabe de argint apoi
s-au rostogolit
în valea umbrei morţii
mută
nesupusă vremurilor

De ce mi-am încrustat
sufletul cu atâta suferinţă
refuzând Lumina

Nici nu mai ştiu

Elena Marin Alexe

 

 

Cu dor intens

Doamne,

acoperă-mi inima

obosită în vălul incolor

împletit de uitare.

Eu voi accepta

tăcând

ploaia ochilor

să-mi cuprindă pleoapa

într-un vals îngheţat,

sub austerul vânt

de ianuarie.

Cu dor intens

voi sorbi diamantele ochilor Tăi,

îmi voi răcori fruntea

împietrită

de arsiţa neputinţei,

apoi voi îngenunchea

în neasemuita-Ţi milă,

încredinţându-mi

ascunsele taine

doar iubirii Tale,

desăvârşite,

desenate

în alb de zăpadă.

- Recunosc, mă surprinzi

mereu

în puterea Dragostei...

Elena Marin Alexe

De ziua ta...

 M-am trezit în această dimineaţă cu sentimentul că e mare sărbătoare pentru mine, deşi nu mă numesc Ioana şi nici în familia mea nu am pe nimeni apropiat cu acest nume.
Aş avea multe să-ţi spun astăzi, dar mă voi rezuma doar la esenţial. Ne citim de 3 ani şi  ne-am spus multe amănunte, aşa ca între prietene. În virtual am mai întâlnit oameni de valoare. Cu unii mai păstrez legătura, cu alţii nu. Întotdeauna ei au fost cei care au rupt-o şi nu eu. Îmi place statornicia într-o relaţie, chiar în cea de prietenie sau amiciţie.
Tu, dragă Gena, eşti mai specială, o tânără cu un caracter frumos la purtător şi meriţi tot respectul şi prietenia mea. Eşti de o sinceritate debordantă, o calitate extrem de rară astăzi. Preţuiesc foarte mult prietenia ta. M-ai ajutat cu volumul personal, fără să pretinzi ceva. M-ai sunat mereu şi de fiecare dată ne-am întreţinut cu plăcere. Pe lângă faptul că eşti talentată în ale scrisului, frumoasă, sinceră, eşti un om de mare caracter, o mamă iubitoare, scumpa mea şi o luptătoare. Te admir în tot ce faci, admir dragostea lui Cristian pentru tine şi a ta pentru el. Sunteţi un exemplu în lumea virtuală, dar cred că o să avem ocazia să ne şi cunoaştem personal când va îngădui Dumnezeu şi ziua potrivită.
Ştiu că vei primi multe urări de bine în această zi, deosebită pentru tine, draga mea, dragă. Îmi doresc să alătur şi eu urările mele, de ale tuturor celor care îţi sunt aproape cu tot sufletul.

Dumnezeu să-ţi binecuvânteze viaţa,


La Mulţi Ani , Gena!!!

Ferească Dumnezeu să mori...

Cel mai periculos lucru în România este să mori. După cel mult o oră de la anunţarea decesului, numele şi demnitatea îţi pot fi murdărite cum nici nu ţi-ai fi închipuit vreodată. Oameni obscuri, de peste tot, dornici de afirmare se înghesuiesc precum şobolanii şi începe defămarea post mortem. Apar amanţi, amante, copii nelegitimi, afiliaţia ta la un oarecare partid devine slăbiciune, devii dintr-odată datornic multora, sau inamicul public numărul unu al societăţii.
În mod special defăimarea se aplică semenilor noştri mai de seamă, celor mai cunoscuţi sau mai apreciaţi în domeniul lor. Ca o furtună se porneşte caruselul bârfelor,  urii, prostiei, invidiei naţionale şi cuprinde în mreaja lui ignoranţa şi dispreţul absolut pentru tot ce reprezintă avutul cultural al României. Dacă despre subiect ar vorbi doar istoricii şi acest lucru la timpul potrivit, nu ar fi nici o nenorocire, dar la start se adună mulţi neaveniţi, frustraţii neamului nostru, rataţii...cei care nu şi-au adus aportul  la nimic în viaţa lor, sau pseudoziariştii care stau de dimineaţă până-n noapte călare pe flecăreli autohtone, cu atâta vervă încât îşi înghit vorbele unii altora, că de cele mai multe ori nu se mai înţelege nimic din talk show-ul lor deşănţat.
Asta se întâmplă în defavoarea celui plecat dintre cei vii, care oricum nu se mai poate apăra. Din bătrâni se spune că odată ce omul a murit, el nu mai poate fi judecat de oameni. De ce nu putem lăsa judecata Judecătorului Suprem?
Mi-e silă, mi-e ruşine că românii au devenit ucigaşii propriilor valori.
Voi încheia cu un sfat:
- Români, dacă vreţi ca numele vostru să rămână nepătat şi demnitatea intactă- Feriţi-vă de moarte!

foileton- elena marin alexe

Bilanţ 2012..

 La Multi Ani 2012 !!!







A început numărătoarea inversă
Curând voi păşi în noul an, dacă Domnul va îngădui asta. Nu pot să nu mă
gândesc la anul care îşi numără ultimile ceasuri până la un nou început...2013
Pentru mine a fost un an în care am simţit mult lipsa copiilor mei, aflaţi fiecare dintre ei departe de noi, părinţii. Cu trecerea anilor parcă şi dorul devine mult mai greu de purtat, dar Cineva mi-a fost mereu alături şi am avut un umăr pe care să-mi sprijin capul, oridecâteori am simţit necesar s-o fac.
Anul acesta 2012 anul în care am împlinit 60 de ani, a fost un an al binecuvântării pentru mine şi familia mea.
Este anul când mi s-a îndeplinit visul şi am scos volumul de poezii şi proză- Rătăcind printre cuvinte. Mulţumesc celor ce m-au ajutat, în special fam. Gena şi Cristi Lisandru, prieteni adevăraţi, oameni cu suflet frumos.

Realizări am avut chiar din primele luni ale anului şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta.
Bineînţeles că nici necazurile nu m-au ocolit şi nu puţine au fost, dar El m-a ajutat să trec de fiecare dată şi încă mulţumesc celor care m-au purtat în rugăciunile lor. Mulţumesc tuturor prietenilor dar şi neprietenilor care mi-au călcat pragul virtual. Tuturor le doresc din suflet, ca anul 2013 să le aducă multă bucurie, sănătate şi îndeplinirea dorinţelor bune. Îmi doresc să ne reîntâlnim în lumea literelor şi în anul carese apropie cu paşi repezi.
Dumnezeu să vă binecuvânteze!


  Tuturor va spun:    




La Multi Ani  !!!

 " Binecuvântă, dar, casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veşnicie!" 1.Cronici 17:27

Elena Marin Alexe

 

Dublă aniversare...La plimbare

Caci un Copil ni S-a nascut, un Fiu ni S-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Il vor numi: "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii."

Isaia 9:6

P.S.

Urez tuturor prietenilor mei, multă pace în suflet şi bucurie deplină cu prilejul  aniversării Naşterii Domnului nostru Isus Hristos şi un sincer La Mulţi Ani şi buni!

Peste câteva zile blogul meu împlineşte trei ani de activitate.Mulţumesc tuturor celor ce mi-au trecut pragul virtual. Să ne dăruiască Dumnezeu un an binecuvântat, în Lumină, dragii mei!

Elena Marin Alexe

Baba de zăpadă...

De o săptămână iarna şi-a intrat pe deplin în drepturi, aşa că am ieşit afară şi ne-am bucurat de o frumoasă zi..Am făcut şi câteva fotografii cu "baba noastră de zăpadă"

 

elena marin alexe-  dec.2012

Poveste de Crăciun

Dintr-o ţară-ndepărtată

O solie a plecat

Grăbită să ducă vestea

S-a născut fiu de-mpărat

Şi de peste tot din lume

Invitaţii au sosit

Bucuroşi la sărbătoarea

Prinţului cel mai iubit

În curând mareaţa sală

Pregătită de ospăţ

A fost repede umplută

N-avea-i loc s-arunci un băţ

Gazda începu toastul

În onoarea pruncului

Şi mâncară şi băură

Cum e-n firea omului

Era mare gălăgie

Abia de se-nţelegeau

Vorbele fiecaruia

Despre prinţ nu pomeneau

Îmbrăcaţi în straie scumpe

Cei chemaţi porniră dansul

Pruncul prinse-ncet să plângă

Dar nu-i auziră glasul

Ce bogat era ospăţul

Bunătăţile tronau

Pe la mesele-ncărcate

Musafirii se distrau

Când o doamnă curioasă

Vru să-l vadă pe copil

Vocile s-au stins în grabă

Gazda dispăru tiptil

Alergă prin tot regatul

Să le-arate pe-al său fiu

Multi i se alăturară

Căutând până târziu

Răscoliră tot palatul

Camerele rând pe rând

Toţi cuprinşi de remuşcare

Se-nvinovăţeau în gând

Începură să se vaite

Doamne cum de au uitat

Când o slujnică le spuse

C-a găsit  copilu-n pat

Şi-au venit buluc să-l vadă

Dar mirarea i-a-mpietrit

Între  haine şi cadouri

Micul Prinţ zăcea strivit

În zadar au prins a plânge

Vina lor i-a judecat

Şi-au plecat cu-amar în suflet

Rând pe rând de la palat

Dragi creştini de pretutindeni

De Crăciun  când v-adunaţi

Nu uitaţi Sărbătoritul

Loc de cinste să-I păstraţi.

Elena Marin Alexe

Sfidarea

Plouă cu inimi
sfărâmate inutil,
incandescente, plânse,
dar tu indiferentă,
îti strângi aripile
colorate în nuanţele curcubeului, 
te înveleşti în ele
sfidătoare

şi râzi..

Dar dacă nu mai ai timp,
dacă te-ai obişnuit
în nimicnicie

 şi nici Calea Lactee cu
toată splendoarea ei
nu -ţi mai luminează fruntea ?

Te vei cufunda
iarăşi în noroi, deşi
încă mai
tânjeşti după înalt?

De-aş putea,
ţi-aş desprinde
firescul vulgar de pe gene,
te-aş adăposti pe braţele
Unicului crucificat
din iubire, stăpân absolut
peste creaţie.

Acolo ai putea să defineşti
adevărata dimensiune
a efemerului,
dar şi eternitatea
Dragostei...

 

Elena Marin Alexe

 

Cel mai bun dentist din Focşani, Omar Khasawneh

Mulţumiri din suflet, celor care v-aţi rugat împreună cu mine. 
Mulţumesc şi Rodicăi Botan pentru anunţ:

"RUGAMINTE PENTRU RUGACIUNE...
De la sora noastra poeta, pictorita Elena Marin-Alexe am primit o cerere de rugaciune. Asta este datoria noastra sa ne sustinem unii pe altii in momente dificile. Iata cererea pe care va rog din suflet sa o onorati. Nu uitati ca la toti ne vine rindul sa trecem prin incercari si din experienta stiu ca e mult mai usor cind treci prin vale si nu esti singur. Iata cererea.

Draga mea.
Am nevoie de susţinere în rugăciune, pentru ziua de Vineri, la amaiză. Merg la dentist pentru o intervenţie dificilă la măseaua de minte. Mulţumesc,din suflet. Dumnezeu să îţi răsplătească cu bucurii. Fii binecuvântată.
Domnul sa fie cu tine Elena.."

El, Tatăl a ascultat rugăciunile nostre şi intervenţia dificilă de care-mi era frică s-a terminat cu bine astazi la ora 11.20.
Mulţumiri aduc din nou dentistului meu şi soţiei sale, dr. Cătălina şi Omar Khasawneh. Orice aş vrea să scriu aici drept mulţumire, nu ar fi deajuns, iar cuvintele ar fi prea sărace.Aceşti medici sunt dotaţi cu multă compasiune faţă de semenii lor şi nu fac nimic la întâmplare. Le-am cerut voie să mă rog şi bineînţeles au acceptat bucuroşi. Cum aveam tensiunea marită 18 cu 11, am revenit a doua zi, adică azi, sâmbătă 8 Dec. pe la ora 10.00. Am aşteptat pe hol căci mai erau doi pacienţi înaintea mea.Cum uşa era deschisă, sincer vă spun că am fost plăcut surprinsă să văd comportamentul lor impecabil şi m-a calmat, nemaifiindu-mi groază de zgomotul frezei..
Apoi mi-a venit mie rândul.Tensiunea era de astă dată 15 cu 10. Anestezia mi-a făcut-o doamna dr. Cătălina. Nici nu am ştiut cum. Apoi a venit dr. Omar.Cu mare atenţie cu blândeţe şi răbdare s-a rezolvat. Cum eu ţineam mâinile pentru rugăciune, la un moment dat dr. Omar mi-a spus cu un ton sigur :
- O să ne ajute Dumnezeu şi va fi bine, o să vedeţi doamnă!
Remarca lui spusă pe un ton atât de liniştit, mi-a dat curaj. Şi da, s-a terminat cu bine, fără să mă doară nimic.
Nici acum după intervenţie nu mă doare absolut deloc. Mulţumiri aduc lui Dumnezeu, Tatăl meu iubit.
Mulţumiri "cu braţul" aduc acestor doi medici dentişti care pun suflet în tot ce fac şi prin asta demonstrează că au fost dotaţi cu o doză imensă de OMENIE. Îi găsiţi aici: 0767702417

Vă iubesc!

Elena Marin Alexe

Vulcan activ

E greu urcuşul

pe înălţimile mele

dar

şi coborâşul

prin abisul gândurilor,

pe cărări răstălmăcite,

sinuoase, uitate demult.

Teama se furişează

tiptil, 

cosind de-a-valma

firele verzi şi uscăturile

care au murit în picioare.

A trecut puţin timp

de la ultima cădere

în hăul meu

frământat de îndoieli

ca un vulcan activ.

Sus

pe stânca

răbdătoare mă aşteaptă

răstignită speranţa...

Neputincios,

vulcanul se stinge

atins 

de Iubirea Ta.   

Parc-a fost ieri...

Parc-a fost ieri când m-ai găsit
căzută-n drum şi tâlhărită,
cu idealul ne-mplinit,
uitată, tristă, părăsită...

Treceau pe lângă mine toţi,
mă ocoleau făr să le pese,
oameni de bine, răi sau hoţi
cu glasurile bine drese.

Râdeau de mine, căci eram
în zdrenţe fără de podoabă,
amaru-n suflet îl căram,
în loc să port la gâtu-mi salbă.

Rănită, cu ochii-n pământ,
tânjeam după un strop de apă,
uitasem primul legământ
ce-n dragoste inimi adapă.

Despre nădejde nu mai zic,
în inima mea îndoiala
a semănat flori de nimic
şi mi-a marcat pe veci greşeala.

Dar ai trecut şi Tu, Isus,
prin valea plângerilor mele
şi-n marea-Ţi milă de nespus
mi-ai arătat sclipiri de stele.

M-ai dus la Marea de cristal
o apă vie minunată,
pe răni mi-ai pus mir de santal
şi-am fost, Isuse, vindecată.

Cu gingăşie mi-amintesc,
de mână m-ai purtat cu milă,
am învăţat să Te iubesc,
să uit de lumea cea ostilă.

Mi-ai dăruit un strai albit,
curat, ca picurul de rouă,
din fir subţire împletit,
ca dar de sus la viaţa-mi nouă.

Pe frunte port senin de cer,
când ochii mei privesc la Tine
şi mersul nu-l mai simt stingher,
căci totdeauna Eşti cu mine.

Acum Îţi mulţumesc şi plec,
s-aştern în cale-Ţi trandafirii,
Apoi an să mă odihnesc
sub crucea din Dealul Iubirii.

 

Elena Marin Alexe

Doamne ocroteşte-i pe români...

Te iubesc, România!

De ziua ţării noastre dragi, urez tuturor românilor, La Mulţi Ani, sănătate, pace şi bucurii!

Doamne ocroteşte-i pe români

1.Noi in cel dintai razboi am ajuns prin moarte eroi
Doamne ocroteste-i pe romani
Am dat sange si sudoare pentru Romania mare
Doamne ocroteste-i pe romani

2.Am dat viata si soldati pentru o patrie de frati
Doamne ocroteste-i pe romani
Am dat pata, am dat zisa de la Nistru pan’ la Tisa
Doamne ocroteste-i pe romani   

3.Dar pe urma 40 anul mari fardelegi
Doamne ocroteste-i pe romani
Doua fiare ne-au muscat: ultimatum si dictat
Doamne ocroteste-i pe romani

4.Biata lume nu stia ca intr-o zi la Moscova
Doamne ocroteste-i pe romani
Au semnat un pact neghiob Molotov si Ribbentrop
Doamne ocroteste-i pe romani

5.Iar fascismul mondial ne-a luat parte din Ardeal
Doamne ocroteste-i pe romani
Si lui Horthy i l-au dat fie-i numele spurcat
Doamne ocroteste-i pe romani

6.Stalin cu teroarea sa ne-a luat Basarabia
Doamne ocroteste-i pe romani
Si cu Hitler in acord Bucovina de la nord
Doamne ocroteste-i pe romani

7.Ai mai mari talhari ne-au frant,
ne-au luat tara si pamant
Doamne ocroteste-i pe romani
Nimenea n-a auzit plansul nostru rastignit
Doamne ocroteste-i pe romani

8.Astfel am intrat si noi in al doilea razboi
Doamne ocroteste-i pe romani
Haideti dom’le Maresal in Moldova si Ardeal
Doamne ocroteste-i pe romani

9.Noi de dor de noi luptam
pentru tara,pentru neam
Doamne ocroteste-i pe romani
Pentru vechile hotare, pentru Romania mare
Doamne ocroteste-i pe romani


10.Si-am pierdut si-am fost rapusi
si-am fost ocupati de rusi
Doamne ocroteste-i pe romani
Aliati au tacut Stalin a facut ce-a vrut
Doamne ocroteste-i pe romani

11.Si-am murit de mii de ori s-avem iarasi trei culori
Doamne ocroteste-i pe romani
Si-am platit cat nu se poate sfanta noastra libertate
Doamne ocroteste-i pe romani
   
12.Tara-i mica, vremea grea, ce-o mai fi om mai vedea
Doamne ocroteste-i pe romani
De uitat nu vom uita tara noastra cum e ea
Doamne ocroteste-i pe romani

13.Cat o fi roman raman, pruncul va primi la san
Doamne ocroteste-i pe romani
Adevarul adevarat despre tot ce s-a intamplat
Doamne ocroteste-i pe romani

14.Tine minte fiul meu ca exista Dumnezeu
Doamne ocroteste-i pe romani
Si un juramant te leaga: tara noastra nu-i intreaga
Insa asta doar pana intr-o zi

Adrian Păunescu